Cuvinte din Pateric – Avva Agathon


Zis-a Avva Agathon: fara de pazirea dumnezeiestilor porunci, nu sporeste omul in nici o fapta buna.

Zis-a iarasi: niciodata nu m-am culcat sa dorm avand (ceva) asupra cuiva, nici am lasat pe cineva sa se culce, sa doarma avand (ceva) asupra mea. Aceasta, pe cat am putut.

Se spunea pentru avva Agathon, ca s-au dus oarecari la dansul, auzind ca are dreapta si mare socoteala. Si vrand sa-l cerce de a sa manie, i-au zis lui : tu esti Agathon ? Am auzit pentru tine ca esti curvar si mandru. Iar el a zis : ei bine, asa este. Si i-au zis lui : tu esti Agathon barfitorul si clevetitorul? Iar el a zis: eu sunt. Au zis iarasi : Tu esti Agathon ereticul? lar el a raspuns: nu sunt eretic. Si l-au rugat pe el, zicand: spune-ne noua, pentru ce atatea cate ti-am zis tie le-ai primit, iar cuvantul acesta nu l-ai suferit? Zis-a lor: cele dintai asupra mea le scriu, caci este spre folosul sufletului meu. Iar cuvantul acesta eretic este despartire de Dumnezeu si nu voiesc sa ma despart de Dumnezeu. Iar aceia auzind, s-au minunat de dreapta lui socoteala si s-au dus ziditi, adica folositi.

L-au intrebat pe el iarasi fratii, zicand: care fapta buna, parinte, intre petreceri, are mai multa osteneala ? Zis-a lor: iertati-ma, eu socotesc ca nu este alta osteneala, ca rugaciunea catre Dumnezeu. Caci totdeauna cand voieste omul sa se roage, voieste vrajmasul sa-i taie pe el caci el stie ca nu se impiedica de altceva, fara numai de rugaciunea cea catre Dumnezeu. Si toata petrecerea pe care o va face omul, rabdand intru dansa, dobandeste odihna. ziar rugaciunea pana la rasuflarea cea de pe urma, are trebuinta de nevointa.

Acelasi parinte cand vedea vreun lucru si voia gandul lui sa-i judece, isi zicea luisi : ” Agathoane, sa nu faci tu aceasta ! Si asa se linistea gandul lui.

Un frate a intrebat pe avva Agathon pentru pacatul curviei si i-a raspuns aceluia: mergi, arunca neputinta ta inaintea lui Dumnezeu si vei avea odihna.

Acesta si-a zis ca maniosul macar de va scula vreun mort, nu este primit la Dumnezeu.

Spunea avva Daniil, ca mai inainte de a veni avva Arsenie la parintii mei, au ramas si ei cu avva Agathon. Si iubea avva Agathon pe avva Alexandru, ca era nevoitor si bland. Si s-a intamplat ca toti ucenicii lui sa-si spele hainele in rau, iar avva Alexandru spala incet. Ceilalti frati au zis batranului : fratele Alexandru nu face nimic. Si vrand sa-i odihneasca, i-a zis lui: frate Alexandre, spala-le bine caci sint inuri. Iar el daca a auzit, s-a mahnit. Si dupa aceasta l-a mangaiat pe el batranul, zicand: au doara, nu stiam, ca bine faci? Ci acestea ti le-am spus inaintea lor, ca sa odihnesc cugetul lor cu ascultarea ta, frate.

7 gânduri despre „Cuvinte din Pateric – Avva Agathon

  1. Elena Frandeş

    Despre osteneala rugăciunii
    Citind Filocalia (în biblioteca voastră, Părinte), mi-am copiat în maculatorul electronic: „ de începe omul să alerge la Dumnezeu, lenevia (plictiseala) este cea care îl războieşte” (vol 12, p.63).
    Ei bine, boala copilului, febra prelungită, care nu cedează la nici un medicament uzual, alungă din rugăciune, cu mare spor, plictiseala. Uneori, strigând către Domnul, să ia seama la necazul meu, concentrarea devine aproape atletică. Ieri seara, după două ore şi jumătate în genunchi, antrenând din loc în loc, în rostire şi copilul cu trupuşorul tot mai fierbinte, m-am întrebat, cum de m-am putut plictisi odată, rostind de 40 de ori Doamne miluieşte. Pentru asemenea întâmplări, cum este boala aproapelui mult-iubit, ne pregătesc, cred, binecuvântatele repetiţii, prescrise probabil ca medicament sufletesc. Ca prin minune, spre seară febra i-a coborât.
    Mi-aş dori ca viaţa mea să treacă în pace, între rugăciunea de dimineaţă a lui Arsenie Boca( Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-ma ca astazi toata ziua sa ma lepad de mine insumi, ca cine stie din ce nimicuri mare vrajba am sa fac si astfel, tinand la mine, sa Te pierd pe Tine ) şi rugăciunea de seară în 4 puncte a Maicii Siluana. Binecuvântaţi, Părinte!

    Apreciază

    Răspunde
  2. Un Crestin

    Multi crestini încearcă mereu să îmbunătăţească ori să reformeze firea pământească, prin chinuirea trupului, fie prin alte metode.

    Faptele (sau comportamentul) firii pământeşti se pot împărţi în două categorii:
    (1) fapte păcătoase şi
    (2) fapte ale îndreptăţirii de sine.

    Faptele păcătoase decurg mai ales din poftele cărnii şi în Galateni 5,19-21 se găseşte o listă a lor. Pe de altă parte, faptele îndreptăţirii de sine vin din suflet şi nu seamănă cu păcatele profanatoare ale cărnii.

    Dimpotrivă, ele sunt fapte bune, adesea religioase, şi lăudabile. Faptele îndreptăţirii de sine ale lui Pavel, înainte de convertirea lui, sunt un bun exemplu în acest sens (Filipeni 3,4-6).

    Multi credincioşi s-ar putea să urască faptele păcătoase ale cărnii, însă deseori lor le plac faptele îndreptăţirii de sine (Galateni 6,12.13).
    Dar în faţa lui Dumnezeu ambele categorii ale acestor fapte sunt condamnate ca păcat (Isaia 64,6; Matei 7,22.23).

    “Dar lucrurile, care pentru mine erau câştiguri (îndreptăţirea de sine de mai înainte), le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos…. şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Hristos, şi să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea (de sine), pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos, neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă” (Filipeni 3,7-9).

    Apreciază

    Răspunde
  3. Un Crestin

    Pt Elena, o rugaciune a Parintelui Arsenie Boca:

    „O, Adevar, care Dumnezeu esti, fa sa fiu una cu Tine intr-o dragoste vesnica. In Tine salasluieste tot ceea ce doresc, tot ceea ce vreau. Toti invatatii sa taca, toata faptura sa amuteasca in fata Ta, graieste-mi numai Tu.”

    Referitor la practicarea Rugaciunii… nu inteleg de ce trebuie sa ne chinuim trupul stand ore intregi in genunchi?! Poate imi explica si mie cineva! Daca simtim ba durere, ba frig ori altceva, mai putem sa practicam Rugaciunea la nivel inalt?
    Daca trupul este tinut in buna ordine, influenteaza si psihicul este sanatos.

    Imi place foarte mult comparatia credinciosului cu taberancolul sau cortul din vechime, in care corpul reprezinta CURTEA, sufletul este SFANTA, iar dincolo de perdea se afla SFANTA SFINTELOR(spiritul) unde locuieste Dumnezeu.
    Toate componentele Templului se afla in stransa interdependenta.

    Corpul, precum CURTEA din vechime, ocupand o poziţie exterioara, cu viata la vederea tuturor; aici se aduc jertfele (Romani 12,1; Coloseni 3,5).

    In interior se afla sufletul omului, facultatile personalitaţii lui (emotiile, vointa, inteligenta) prin care operează Dumnezeu. El corespunde sfintei, unde preotul isi indeplinea lucrarea zilnica.

    Dincolo de a doua perdea, in profunzimea constiintei omului, se afla spiritul. El reprezinta sfanta sfintelor, unde locuia Dumnezeu. La omul credincios Dumnezeu locuieşte în spirit, care este pentru el locul tainic al Celui Prea Inalt.

    Apreciază

    Răspunde
  4. Elena

    Mulţumesc pentru rugăciune.
    Trebuie să-ţi spun, că de obicei nu mă rog în genunchi, ci aşezată în faţa icoanei de acasă, în conversaţie de iubire cu Domnul. Doar în cazuri extreme, cum este boala aproapelui, mă arunc în faţa Lui cu „strigăte” mentale şi corporale. Ştiu că pentru ceilalţi, acest comportament poate părea patetic şi dizgraţios, dar crede-mă, aceştia nu mai contează, dacă tot nu se roagă împreună cu mine şi nu simt „urgenţa” relaţiei mele cu Cel de Sus.
    Copilul în suferinţă a simţit însă că „mă străduiesc” pentru el şi a început să se roage alături de mine. În clipa aceea Urechea Domnului s-a deschis şi febra a scăzut, căci eram doi care ne rugam Lui.
    Dacă acest model de a-şi rezolva suferinţa îi va rămâne copilului, mă pot întoarce cu bucurie la tăcerea rugăciunii mele.

    Apreciază

    Răspunde
    1. Un Crestin

      Am inteles ca era o situatie extrema si nu este nimic dizgratios cand suntem patetici, dimpotriva, este sublim!

      Un amic crestin neortodox, a carui sotie suferea de o boala incurabila, a inceput sa ajuneze zilnic pana la apusul soarelui si sa staruie in rugaciune. Dumnezeu s-a indurat. Analizele sotiei au iesit OK dupa o perioada de cateva saptamani.
      Adevarat spune ” Karlfried Graf Durckheim
      „Religiile îi separã pe oameni dar experienta religioasã îi uneste.”

      Eu ma refeream la rugaciune in general. Scuza-ma ca nu am scris alt mesaj! Tie doar voiam sa iti arat acea rugaciune draguta a parintelui Arsenie Boca.

      Sunt unii care se roaga chiar si prin biserici facand doar cruce formal si spunand vorbe goale(indiferent de pozitia in care o fac). Consider ca in momentul in care inaltam spiritul catre Dumnezeu, nu trebuie doar sa avem presupunerea ca El ne asculta, ci certitudinea. Mai mult, sa dialogam cu Dumnezeu.
      Daca iti place Parintele Arsenie Boca, poate ai citit http://www.nistea.com/boca-despre_rugaciune.htm

      Referitor la inchinatul in fata icoanelor, am multe „de comentat” si sper sa nu supar pe nimeni! Daca credinciosul nu „trancende imaginea”, e doar un „pupator de icoane”. (Ma refer in general.)

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.