7 gânduri despre „Predica de la Privegherea din Duminica Sfintei Maria Egipteanca – 20.03.2010”
Crestin
« DRUMUL POCAINTEI NU NE VIZEAZA PE FIECARE IN PARTE, CI PE TOTI IMPREUNA…. »
Pocainţa noastra in ceea ce-i priveste pe altii trebuie sa se bazeze pe “pocainta lui Hristos… in favoarea neamului omenesc.”
Ar fi imposibil pentru oricare dintre noi sa simtim o asemenea grija si durere fata de altii, daca Hristos nu ar fi simtit mai intai acest lucru fata de noi.
Daca “noi iubim, pentru ca El ne-a iubit mai intai,” noi ne pocaim pentru ca El S-a pocait mai intai in ”favoarea” noastra. Hristos trebuie sa fie Exemplul nostru.
Vedem cum Iisus a cerut acelasi lucru pe care El l-a realizat de la natiunea iudaica. Si a asemanat natiunea care nu a raspuns cu smochinul neroditor. “Smochinul neroditor plantat în via Sa… Iată că sunt trei ani de când vin şi caut rod în smochinul acesta, şi nu găsesc” (v. Luca 13:6-9).
Smochinul neroditor este, asadar, simbolul nu numai al „iudeilor” nepocaiti, luati in mod individual, ci al poporului, ca natiune.
Pentru a reprezenta deplin pe Hristos in fata lumii, este necesara biserica intreaga, ca un trup unit.
Referitor la Unitatea in cadrul bisericii. Eu consider ca adevarata unitate nu este in esenta una organizationala, a unei parti cu celelalte ci unitate prin care fiecare parte este controlata de Cap si toate partile functioneaza astfel impreuna. Unitatea rezulta asadar din controlul Capului asupra fiecarei parti. Daca o persoana sau grup nu se afla sub controlul Capului(similar cu legatura dintre organele corpului), totul tinde spre dezmembrare si functionare incoerenta.
Acest lucru se aplica atat asupra Bisericii in ansamblu, dar si asupra unei biserici individuale sau grup local. Fiecare persoana trebuie sa se supune Duhului Sfant, a lui Hristos.
O completare care trebuia sa existe explicit intr-o astfel de parere este ca numai sfintii dobandesc o reala capacitate de a sesiza fara greseala indemnurile Duhului Sfant ca sa fie in asemanare cu lucrarile lui Dumnezeu intre crestini. Pentru cei aflati pe trepte mai putin inalte decat desavarsirea smereniei si iubirii sfintilor nu se cuvine a considera ca ar putea implini conditiile aplicarii personale a unei asemenea credinte, si de aceea se afla in pericolul pacatului mandriei celor ce nu isi cunosc cele cuvenite treptei de credinta pe care se afla. Putem spera sa mai existe in vremurile acestea sfinti care sa poata implini calauzirea de catre Duhul Sfant, iar noi sa implinim poruncile si pocainta , atatea cate putem cu fapta macar, daca nu si cu inima innoita, si sa dorim sa implinim TOATE poruncile mai intai , ca sa ni se deschida caile discernamantului real necesar intelegerii cailor Domnului.
Cristian, ma bucur ca ai revenit!
Chiar voiam sa discut cu tine la capitolul icoane, unde Parintele Mihail a postat materialul despre Buna Vestire. Poate ma ajuti si pe mine sa inteleg mai bine!
Referitor la ceea ce tu spui referitor la respectarea poruncilor…
Exista o „respectare a legii” care vine prin credința lui Iisus, si alta care vine prin credinta in Iisus. Una este autentica, cealalta falsa. Diferenta este facuta de natura credintei, ca definiție. Una este să ai credința sfinților, credinta lui Isus, si alta este sa o ai pe cealalta.
In inima noastra trebuie sa se instaleze legea. Nu facem fapte de credinta fara credinta, ci ele trebuie sa fie tocmai rodul credintei.
Definiția credintei in Evrei 11
„Ci iată legământul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu” (Ier 31:33)
Imi pare rau , dar nu sunt in masura sa dau raspunsuri, exprim doar pareri in unele domenii. Din pacate nu am inteles ce domeniu ai abordat in acest mesaj si nici daca ai pus vreo intrebare.
Cum nu ai inteles? Ma refeream la mesajul tau, la fraza:
„iar noi sa implinim poruncile si pocainta , atatea cate putem cu fapta macar, daca nu si cu inima innoita, si sa dorim sa implinim TOATE poruncile mai intai , ca sa ni se deschida caile discernamantului real necesar intelegerii cailor Domnului”
Ap Pavel a aratat ca pazirea legii nu vine din efortul credinciosului de a pazi legea, ci din intrarea într-un legamant cu Dumnezeu pe temelia tainei lui Hristos.
Credinta, spune apostolul Pavel este, hypostasis.
Cercetatorii Bibliei, descoperirind manuscrisele de la Qumran au intrat în posesia unei cantitati mari de material, cu un spectru de aplicatie foarte larg. O mare parte din scrierile descoperite erau CONTRACTE COMERCIALE, prin care se parafau schimburile de marfuri intre diverse parti. Iar titlul, numele acestor documente publice nu era altul decât HUPOSTASIS.
Ce hypostasis intretine Dumnezeu cu toate fiintele inteligente din univers?
Legamantul acesta etern propune o anumita actiune din partea lui Dumnezeu, numita de Ieremia și Ap Pavel ca fiind o „scriere” a legii în inimile copiilor Sai. Ei devin „partasi de natura divina,” fiind motivați de noua lege care este instalata in inimii.
Fara instalarea acestui nou SO(ca sa intelegi mai bine), omul poate iubi legea lui Dumnezeu, cu mintea, dar cu firea pamanteasca el slujeste legii „pacatului si a mortii” care controleaza toate mecanismele fiintei sale. Aceasta este o stare nenorocită, pe care apostolul o numeste „robie,” si o doreste cat mai repede schimbată (Rom 7:24).
Omul Iisus a fost primul care a avut acest nou SO divin instalat in mintea umana.
Nedumerirea ramane, dar consider mesajul tau ca o completare. Eu am considerat implicit ca s-a pus un inceput bun prin Taina Botezului si pe trepte mai inalte , din pacate cam multe, se ajunge la adevarata cunoastere bazata pe iubire a lui Dumnezeu. Noua lege „instalata” in inimi este mai bine sa nu fie descrisa in acesti termeni, pentru ca de fapt ea nu poate fi considerata separata de Hristos. La Sf Maxim Marturisitorul se fac astfel de comparatii intre legea scrisa si legea harului , dar pentru monahi imbunatatiti. Pentru cei care nu au implinit toate poruncile, adica nu sunt curati pe deplin, este chiar interzis sa faca asemenea consideratii, neavand puterea duhovniceasca necesara, adica si iubirea ca jertfa curata.
MĂRTURIE CREȘTIN-ORTODOXĂ 
« DRUMUL POCAINTEI NU NE VIZEAZA PE FIECARE IN PARTE, CI PE TOTI IMPREUNA…. »
Pocainţa noastra in ceea ce-i priveste pe altii trebuie sa se bazeze pe “pocainta lui Hristos… in favoarea neamului omenesc.”
Ar fi imposibil pentru oricare dintre noi sa simtim o asemenea grija si durere fata de altii, daca Hristos nu ar fi simtit mai intai acest lucru fata de noi.
Daca “noi iubim, pentru ca El ne-a iubit mai intai,” noi ne pocaim pentru ca El S-a pocait mai intai in ”favoarea” noastra. Hristos trebuie sa fie Exemplul nostru.
Vedem cum Iisus a cerut acelasi lucru pe care El l-a realizat de la natiunea iudaica. Si a asemanat natiunea care nu a raspuns cu smochinul neroditor. “Smochinul neroditor plantat în via Sa… Iată că sunt trei ani de când vin şi caut rod în smochinul acesta, şi nu găsesc” (v. Luca 13:6-9).
Smochinul neroditor este, asadar, simbolul nu numai al „iudeilor” nepocaiti, luati in mod individual, ci al poporului, ca natiune.
Pentru a reprezenta deplin pe Hristos in fata lumii, este necesara biserica intreaga, ca un trup unit.
ApreciazăApreciază
Referitor la Unitatea in cadrul bisericii. Eu consider ca adevarata unitate nu este in esenta una organizationala, a unei parti cu celelalte ci unitate prin care fiecare parte este controlata de Cap si toate partile functioneaza astfel impreuna. Unitatea rezulta asadar din controlul Capului asupra fiecarei parti. Daca o persoana sau grup nu se afla sub controlul Capului(similar cu legatura dintre organele corpului), totul tinde spre dezmembrare si functionare incoerenta.
Acest lucru se aplica atat asupra Bisericii in ansamblu, dar si asupra unei biserici individuale sau grup local. Fiecare persoana trebuie sa se supune Duhului Sfant, a lui Hristos.
ApreciazăApreciază
O completare care trebuia sa existe explicit intr-o astfel de parere este ca numai sfintii dobandesc o reala capacitate de a sesiza fara greseala indemnurile Duhului Sfant ca sa fie in asemanare cu lucrarile lui Dumnezeu intre crestini. Pentru cei aflati pe trepte mai putin inalte decat desavarsirea smereniei si iubirii sfintilor nu se cuvine a considera ca ar putea implini conditiile aplicarii personale a unei asemenea credinte, si de aceea se afla in pericolul pacatului mandriei celor ce nu isi cunosc cele cuvenite treptei de credinta pe care se afla. Putem spera sa mai existe in vremurile acestea sfinti care sa poata implini calauzirea de catre Duhul Sfant, iar noi sa implinim poruncile si pocainta , atatea cate putem cu fapta macar, daca nu si cu inima innoita, si sa dorim sa implinim TOATE poruncile mai intai , ca sa ni se deschida caile discernamantului real necesar intelegerii cailor Domnului.
ApreciazăApreciază
Cristian, ma bucur ca ai revenit!
Chiar voiam sa discut cu tine la capitolul icoane, unde Parintele Mihail a postat materialul despre Buna Vestire. Poate ma ajuti si pe mine sa inteleg mai bine!
Referitor la ceea ce tu spui referitor la respectarea poruncilor…
Exista o „respectare a legii” care vine prin credința lui Iisus, si alta care vine prin credinta in Iisus. Una este autentica, cealalta falsa. Diferenta este facuta de natura credintei, ca definiție. Una este să ai credința sfinților, credinta lui Isus, si alta este sa o ai pe cealalta.
In inima noastra trebuie sa se instaleze legea. Nu facem fapte de credinta fara credinta, ci ele trebuie sa fie tocmai rodul credintei.
Definiția credintei in Evrei 11
„Ci iată legământul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu” (Ier 31:33)
ApreciazăApreciază
Imi pare rau , dar nu sunt in masura sa dau raspunsuri, exprim doar pareri in unele domenii. Din pacate nu am inteles ce domeniu ai abordat in acest mesaj si nici daca ai pus vreo intrebare.
ApreciazăApreciază
Pt Cristian
Cum nu ai inteles? Ma refeream la mesajul tau, la fraza:
„iar noi sa implinim poruncile si pocainta , atatea cate putem cu fapta macar, daca nu si cu inima innoita, si sa dorim sa implinim TOATE poruncile mai intai , ca sa ni se deschida caile discernamantului real necesar intelegerii cailor Domnului”
Ap Pavel a aratat ca pazirea legii nu vine din efortul credinciosului de a pazi legea, ci din intrarea într-un legamant cu Dumnezeu pe temelia tainei lui Hristos.
Credinta, spune apostolul Pavel este, hypostasis.
Cercetatorii Bibliei, descoperirind manuscrisele de la Qumran au intrat în posesia unei cantitati mari de material, cu un spectru de aplicatie foarte larg. O mare parte din scrierile descoperite erau CONTRACTE COMERCIALE, prin care se parafau schimburile de marfuri intre diverse parti. Iar titlul, numele acestor documente publice nu era altul decât HUPOSTASIS.
Ce hypostasis intretine Dumnezeu cu toate fiintele inteligente din univers?
Legamantul acesta etern propune o anumita actiune din partea lui Dumnezeu, numita de Ieremia și Ap Pavel ca fiind o „scriere” a legii în inimile copiilor Sai. Ei devin „partasi de natura divina,” fiind motivați de noua lege care este instalata in inimii.
Fara instalarea acestui nou SO(ca sa intelegi mai bine), omul poate iubi legea lui Dumnezeu, cu mintea, dar cu firea pamanteasca el slujeste legii „pacatului si a mortii” care controleaza toate mecanismele fiintei sale. Aceasta este o stare nenorocită, pe care apostolul o numeste „robie,” si o doreste cat mai repede schimbată (Rom 7:24).
Omul Iisus a fost primul care a avut acest nou SO divin instalat in mintea umana.
ApreciazăApreciază
Nedumerirea ramane, dar consider mesajul tau ca o completare. Eu am considerat implicit ca s-a pus un inceput bun prin Taina Botezului si pe trepte mai inalte , din pacate cam multe, se ajunge la adevarata cunoastere bazata pe iubire a lui Dumnezeu. Noua lege „instalata” in inimi este mai bine sa nu fie descrisa in acesti termeni, pentru ca de fapt ea nu poate fi considerata separata de Hristos. La Sf Maxim Marturisitorul se fac astfel de comparatii intre legea scrisa si legea harului , dar pentru monahi imbunatatiti. Pentru cei care nu au implinit toate poruncile, adica nu sunt curati pe deplin, este chiar interzis sa faca asemenea consideratii, neavand puterea duhovniceasca necesara, adica si iubirea ca jertfa curata.
ApreciazăApreciază