Pentru a le descarca in format PDF dati click aici. PDF-ul este vizibil chiar dedesubt si, mai jos in pagina, este disponibil tot continutul PDF-ului.
01. Samanta femeii care va zdrobi capul sarpelui
Profetia
[Facerea 3:15] Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul.
Implinirea
[Galateni 4:4] Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, …
[Evrei 2:14] Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, …
[Evrei 2:15] Şi să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa.
[Coloseni 1:13] El ne-a scos de sub puterea întunericului şi ne-a strămutat în împărăţia Fiului iubirii Sale, …
[Apocalipsa 20:10] Şi diavolul, care-i amăgise, a fost aruncat în iezerul de foc şi de pucioasă, unde este şi fiara şi proorocul mincinos, şi vor fi chinuiţi acolo, zi şi noapte, în vecii vecilor.
02. Urmasul lui Avraam: samanta in care toate neamurile vor fi binecuvantate
Profetia
[Facerea 12:3] Binecuvânta-voi pe cei ce te vor binecuvânta, iar pe cei ce te vor blestema îi voi blestema; şi se vor binecuvânta întru tine toate neamurile pământului
[Facerea 22:18] Şi se vor binecuvânta prin neamul tău toate popoarele pământului, pentru că ai ascultat glasul Meu.
[Facerea 26:4] Voi înmulţi pe urmaşii tăi ca stelele cerului şi voi da urmaşilor tăi toate ţinuturile acestea; şi se vor binecuvânta întru urmaşii tăi toate popoarele pământului, …
Implinirea
[Matei 1:1] Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
[Evrei 2:16] Căci, într-adevăr, nu a luat firea îngerilor, ci sămânţa lui Avraam a luat.
03. Urmasul lui Isaac
Profetia
[Facerea 17:19] Iar Dumnezeu a răspuns lui Avraam: “Adevărat, însăşi Sarra, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac şi Eu voi încheia cu el legământul Meu, legământ veşnic: să-i fiu Dumnezeu lui şi urmaşilor lui … .
Implinirea
[Luca 3:34] Fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor, …
04. Urmasul lui Iacov
Profetia
[Numerii 24:17] Îl văd, dar acum încă nu este; îl privesc, dar nu de aproape; o stea răsare din Iacov; un toiag se ridică din Israel şi va lovi pe căpeteniile Moabului şi pe toţi fiii lui Set îi va zdrobi.
[Numerii 24:19] Din Iacov se va scula Cel ce va stăpâni cu putere şi va pierde pe cei ce vor rămâne în cetate.
Implinirea
[Matei 1:2] Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi pe fraţii lui; …
05. Vine din tribul lui Iuda
Profetia
[Facerea 49:10] Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni împăciuitorul, Căruia se vor supune popoarele.
Implinirea
[Luca 3:33] Fiul Aminadav, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda.
06. Urmas pe tronul lui David
Profetia
[Isaia 9:6] Şi mare va fi stăpânirea Lui şi pacea Lui nu va avea hotar. Va împărăţi pe tronul şi peste împărăţia lui David, ca s-o întărească şi s-o întemeieze prin judecată şi prin dreptate, de acum şi până-n veac. Râvna Domnului Savaot va face aceasta.
Implinirea
[Luca 1:32] Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său.
07. Uns si Vesnic
Profetia
[Daniel 9:25] Să ştii şi să înţelegi că de la ieşirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului şi până la Cel-Uns – Cel-Vestit – sunt şapte săptămâni şi şaizeci şi două de săptămâni; şi din nou vor fi zidite pieţele şi zidul din afară, în vremuri de strâmtorare.
[Psalmi 44:9] Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii Tăi.
[Psalmi 44:10] Smirna şi aloea îmbălsămează veşmintele Tale;
[Psalmi 101:25] Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, că anii Tăi, Doamne, sunt din neam în neam.
[Psalmi 101:27] Acelea vor pieri, iar Tu vei rămâne şi toţi ca o haină se vor învechi şi ca un veşmânt îi vei schimba şi se vor schimba.
[Psalmi 101:28] Dar Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor împuţina.
Implinirea
[Luca 1:33] Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit.
[Evrei 1:9] Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceea Te-a uns pe Tine, Dumnezeule, Dumnezeul Tău cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii Tăi.
[Evrei 1:12] Şi ca un pe un veşmânt le vei strânge şi ca o haină vor fi schimbate. Dar Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor sfârşi.
08. Nascut in Betleem
Profetia
[Miheia 5:1] Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei.
Implinirea
[Luca 2:4] Şi s-a suit şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din neamul lui David.
[Luca 2:5] Ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată.
[Luca 2:7] Şi a născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei.
09. Vremea Nasterii Lui
Profetia
[Daniel 9:25] Să ştii şi să înţelegi că de la ieşirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului şi până la Cel-Uns – Cel-Vestit – sunt şapte săptămâni şi şaizeci şi două de săptămâni; şi din nou vor fi zidite pieţele şi zidul din afară, în vremuri de strâmtorare.
Implinirea
[Luca 2:1] În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea.
[Luca 2:2] Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria.
10. Nascut din Fecioara
Profetia
[Isaia 7:14] Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel.
Implinirea
[Luca 1:26] Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, …
[Luca 1:27] Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.
[Luca 1:30] Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu.
[Luca 1:31] Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus.
11. Uciderea pruncilor
Profetia
[Ieremia 31:15] Aşa zice Domnul: „Glas se aude în Rama, bocet şi plângere amară. Rahila îşi plânge copiii şi nu vrea să se mângâie de copiii săi, pentru că nu mai sunt”.
Implinirea
[Matei 2:16] Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte şi, trimiţând a ucis pe toţi pruncii care erau în Betleem şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai jos, după timpul pe care îl aflase de la magi.
[Matei 2:17] Atunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul:
[Matei 2:18] „Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela îşi plânge copiii şi nu voieşte să fie mângâiată pentru că nu sunt”.
12. Fuga in Egipt
Profetia
[Osea 11:1] Când Israel era tânăr, Eu îl izbeam, şi din Egipt am chemat pe fiul Meu.
Implinirea
[Matei 2:13] După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă.
[Matei 2:14] Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt.
[Matei 2:15] Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”.
13. I s-a pregatit calea
Profetia
[Isaia 40:3] Un glas strigă: „În pustiu gătiţi calea Domnului, drepte faceţi în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru.
[Isaia 40:4] Toată valea să se umple şi tot muntele şi dealul să se plece; şi să fie cele strâmbe, drepte şi cele colţuroase, căi netede.
[Isaia 40:5] Şi se va arăta slava Domnului şi tot trupul o va vedea căci gura Domnului a grăit”.
Implinirea
[Luca 3:3] Şi a venit el în toată împrejurimea Iordanului, propovăduind botezul pocăinţei, spre iertarea păcatelor.
[Luca 3:4] Precum este scris în cartea cuvintelor lui Isaia proorocul: „Este glasul celui ce strigă în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui.
[Luca 3:5] Orice vale se va umple şi orice munte şi orice deal se va pleca; căile cele strâmbe se vor face drepte şi cele colţuroase, drumuri netede.
[Luca 3:6] Şi toată făptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu”.
14. Are un Inaintemergator
Profetia
[Maleahi 3:1] „Iată, Eu trimit pe îngerul Meu şi va găti calea înaintea feţei Mele şi va veni îndată în templul Său Domnul pe Care Îl căutaţi şi Îngerul legământului pe Care voi Îl doriţi. Iată, vine!”, zice Domnul Savaot.
Implinirea
[Luca 7:24] Iar, după ce trimişii lui Ioan au plecat, El a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce aţi ieşit să priviţi, în pustie? Oare trestie clătinată de vânt?
[Luca 7:25] Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Oare om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine scumpe şi petrec în desfătare sunt în casele regilor.
[Luca 7:26] Dar ce-aţi ieşit să vedeţi? Oare prooroc? Da! Zic vouă: şi mai mult decât un prooroc.
[Luca 7:27] Acesta este cel despre care s-a scris: „Iată trimit înaintea feţei Tale pe îngerul Meu care va găti calea Ta, înaintea Ta”.
15. Precedat de Ilie
Profetia
[Maleahi 3:23] Iată că Eu vă trimit pe Ilie proorocul, înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi înfricoşătoare; …
Implinirea
[Matei 11:13] Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan.
[Matei 11:14] Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină.
16. Numit Fiul lui Dumnezeu
Profetia
[Iasaia 9:5] Căci Prunc s-a născut nouă, un Fiu s-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie.
[Psalmi 2:7] Domnul a zis către Mine: „Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut! …
Implinirea
[Matei 3:17] Şi iată glas din ceruri zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit”.
17. Slujeste in Galileea
Profetia
[Isaia 9:1] Poporul care locuia întru întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în latura umbrei morţii lumină va străluci peste voi.
[Isaia 9:2] Tu vei înmulţi poporul şi vei spori bucuria lui. El se va veseli înaintea Ta, cum se bucură oamenii în timpul secerişului şi se veselesc la împărţirea prăzilor.
Implinirea
[Matei 4:12] Şi Iisus, auzind că Ioan a fost întemniţat, a plecat în Galileea.
[Matei 4:13] Şi părăsind Nazaretul, a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon şi Neftali, …
[Matei 4:14] Ca să se împlinească ce s-a zis prin Isaia proorocul care zice:
[Matei 4:15] „Pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor;
[Matei 4:16] Poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină le-a răsărit„.
18. Ravna pentru Casa lui Dumnezeu
Profetia
[Psalmi 68:11] Că râvna casei Tale m-a mâncat şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea.
Implinirea
[Ioan 2:14] Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani.
[Ioan 2:15] Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele.
[Ioan 2:16] Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie.
[Ioan 2:17] Şi şi-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: „Râvna casei Tale mă mistuie”.
19. Vorbeste in pilde
Profetia
[Psalmi 77:2] Deschide-voi în pilde gura mea, spune-voi cele ce au fost dintru început, …
[Isaia 6:9] Şi El a zis: „Du-te şi spune poporului acestuia: Cu auzul veţi auzi şi nu veţi înţelege şi, uitându-vă, vă veţi uita, dar nu veţi vedea.
[Isaia 6:10] Că s-a învârtoşat inima poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii săi i-a închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi cu urechile să audă şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă la Mine şi să-l vindec„.
Implinirea
[Matei 13:13] De aceea le vorbesc în pilde, că, văzând, nu văd şi, auzind, nu aud, nici nu înţeleg.
[Matei 13:14] Şi se împlineşte cu ei proorocia lui Isaia, care zice: „Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi vedea„.
[Matei 13:15] Căci inima acestui popor s-a învârtoşat şi cu urechile aude greu şi ochii lui s-au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă, şi Eu să-i tămăduiesc pe ei.
[Matei 13:34] Toate acestea le-a vorbit Iisus mulţimilor în pilde, şi fără pildă nu le grăia nimic,
[Matei 13:35] Ca să se împlinească ce s-a spus prin proorocul care zice: „Deschide-voi în pilde gura Mea, spune-voi cele ascunse de la întemeierea lumii„.
20. Va tamadui inimile zdrobite
Profetia
[Isaia 61:1] Duhul Domnului este peste Mine, că Domnul M-a uns să binevestesc săracilor, M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc celor robiţi slobozire şi celor prinşi în război libertate;
[Isaia 61:2] Să dau de ştire un an de milostivire al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru;
[Isaia 61:3] Să mângâi pe cei întristaţi; celor ce jelesc Sionul, să le pun pe cap cunună în loc de cenuşă, untdelemn de bucurie în loc de veşminte de doliu, slavă în loc de deznădejde. Ei vor fi numiţi: stejari ai dreptăţii, sad al Domnului spre slăvirea Lui.
Implinirea
[Luca 4:18] „Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi,
[Luca 4:19] Şi să vestesc anul plăcut Domnului”.
[Luca 4:21] Şi El a început a zice către ei: Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre.
21. Respins de ai Sai (de evrei)
Profetia
[Isaia 53:3] Dispreţuit era şi cel din urmă dintre oameni; om al durerilor şi cunoscător al suferinţei, unul înaintea căruia să-ţi acoperi faţa; dispreţuit şi nebăgat în seamă.
Implinirea
[Ioan 1:11] Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit.
[Luca 23:18] Dar ei, cu toţii, au strigat, zicând: Ia-L pe Acesta şi eliberează-ne pe Baraba, …
22. Va fi Profetul
Profetia
[Deuteronomul 18:15] Prooroc din mijlocul tău şi din fraţii tăi, ca şi mine, îţi va ridica Domnul Dumnezeul tău: pe Acela să-L ascultaţi.
[Deuteronomul 18:18] Eu le voi ridica Prooroc din mijlocul fraţilor lor, cum eşti tu, şi voi pune cuvintele Mele în gura Lui şi El le va grăi tot ce-I voi porunci Eu.
Implinirea
[Ioan 6:14] Iar oamenii văzând minunea pe care a făcut-o, ziceau: Acesta este într-adevăr Proorocul, Care va să vină în lume.
[Ioan 7:40] Deci din mulţime, auzind cuvintele acestea, ziceau: Cu adevărat, Acesta este Proorocul.
[Luca 24:19] El le-a zis: Care? Iar ei I-au răspuns: Cele despre Iisus Nazarineanul, Care era prooroc puternic în faptă şi în cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor.
[Fapte 3:20] Ca să vină de la faţa Domnului vremuri de uşurare şi ca să vă trimită pe Cel mai dinainte vestit vouă, pe Iisus Hristos,
[Fapte 3:21] Pe Care trebuie să-L primească Cerul până la vremile stabilirii din nou a tuturor celor despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfinţilor Săi prooroci din veac.
23. Preot dupa randuiala lui Melchisedec
Profetia
[Psalmi 109:4] Juratu-S-a Domnul şi nu-I va părea rău: „Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec”.
Implinirea
[Evrei 5:5] Aşa şi Hristos nu S-a preaslăvit pe Sine însuşi, ca să Se facă arhiereu, ci Cel ce a grăit către El: „Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut”.
[Evrei 5:6] În alt loc se zice: „Tu eşti Preot în veac după rânduiala lui Melchisedec”.
[Evrei 5:10] Iar de Dumnezeu a fost numit: Arhiereu după rânduiala lui Melchisedec.
24. Intrarea triumfala in Ierusalim
Profetia
[Zaharia 9:9] Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei.
Implinirea
[Marcu 11:7] Şi au adus mânzul la Iisus şi şi-au pus hainele pe el şi Iisus a şezut pe el.
[Marcu 11:9] Iar cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau pe urmă strigau, zicând: Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!
[Marcu 11:11] Şi a intrat Iisus în Ierusalim şi în templu şi, privind toate în jur şi vremea fiind spre seară, a ieşit spre Betania cu cei doisprezece.
25. Laudat de copii
Profetia
[Psalmi 8:2] Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă, pentru vrăjmaşii Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător.
Implinirea
[Matei 21:15] Şi văzând arhiereii şi cărturarii minunile pe care le făcuse şi pe copiii care strigau în templu şi ziceau: Osana Fiului lui David, s-au mâniat,
[Matei 15:16] Şi I-au zis: Auzi ce zic aceştia? Iar Iisus le-a zis: Da. Au niciodată n-aţi citit că din gura copiilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregătit laudă?
26. Nu este crezut
Profetia
[Isaia 53:1] Cine va crede ceea ce noi am auzit şi braţul Domnului cui se va descoperi?
Implinirea
[Ioan 12:37] Şi, deşi a făcut atâtea minuni înaintea lor, ei tot nu credeau în El, …
[Ioan 12:38] Ca să se împlinească cuvântul proorocului Isaia, pe care l-a zis: „Doamne, cine a crezut în ceea ce a auzit de la noi? Şi braţul Domnului cui s-a descoperit?”
27. Tradat de un prieten
Profetia
[Psalmi 40:9] Chiar omul cu care eram în pace, în care am nădăjduit, care a mâncat pâinea mea, a ridicat împotriva mea călcâiul.
Implinirea
[Marcu 14:10] Iar Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca să li-L dea pe Iisus.
[Marcu 14:20] Iar El le-a zis: Unul dintre cei doisprezece, care întinge cu Mine în blid.
[Marcu 14:21] Că Fiul Omului merge precum este scris despre El; dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul Omului. Bine era de omul acela dacă nu s-ar fi născut.
28. Vandut pe treizeci de arginti
Profetia
[Zaharia 11:12] Şi le-am zis: „Dacă socotiţi cu cale, daţi-Mi simbria, iar dacă nu, să nu Mi-o plătiţi. Şi Mi-au cântărit simbria Mea treizeci de arginţi.”
Implinirea
[Matei 26:14] Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, ducându-se la arhierei,
[Matei 26:15] A zis: Ce voiţi să-mi daţi şi eu Îl voi da în mâinile voastre? Iar ei i-au dat treizeci de arginţi.
29. Acuzat de martori mincinosi
Profetia
[Psalmi 34:10] S-au sculat martori nedrepţi şi de cele ce nu ştiam m-au întrebat.
Implinirea
[Marcu 14:56] Că mulţi mărturiseau mincinos împotriva Lui, dar mărturiile nu se potriveau.
30. Tacut in fata invinuirilor
Profetia
[Isaia 53: 7] Chinuit a fost, dar S-a supus şi nu şi-a deschis gura Sa; ca un miel spre junghiere s-a adus şi ca o oaie fără de glas înaintea celor ce o tund, aşa nu Şi-a deschis gura Sa.
Implinirea
[Marcu 15:4] Iar Pilat L-a întrebat: Nu răspunzi nimic? Iată câte spun împotriva Ta.
[Marcu 15:5] Dar Iisus nimic n-a mai răspuns, încât Pilat se mira.
31. Scuipat si batut
Profetia
[Isaia 50:6] Spatele l-am dat spre bătăi şi obrajii mei spre pălmuiri, şi fata Mea nu am ferit-o de ruşinea scuipărilor.
Implinirea
[Matei 26:67] Şi au scuipat în obrazul Lui, bătându-L cu pumnii, iar unii Îi dădeau palme,
32. Urat fara temei
Profetia
[Psalmi 34:11] Răsplătit-au mie rele pentru bune şi au vlăguit sufletul meu.
[Psalmi 34:18] Să nu se bucure de. mine cei ce mă duşmănesc pe nedrept, cei ce mă urăsc în zadar şi fac semn cu ochii.
Implinirea
[Ioan 15:24] De nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut păcat nu ar avea; dar acum M-au şi văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.
[Ioan 15:25] Dar (aceasta), ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: „M-au urât pe nedrept„.
33. Moare pentru mantuirea noastră
Profetia
[Isaia 53:5] Dar El fusese străpuns pentru păcatele noastre şi zdrobit pentru fărădelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră şi prin rănile Lui noi toţi ne-am vindecat.
Implinirea
[Romani 5:6] Căci Hristos, încă fiind noi neputincioşi, la timpul hotărât a murit pentru cei necredincioşi.
[Romani 5:7] Căci cu greu va muri cineva pentru un drept; dar pentru cel bun poate se hotărăşte cineva să moară.
[Romani 5:8] Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea Lui faţă de noi prin aceea că, pentru noi, Hristos a murit când noi eram încă păcătoşi.
34. Rastignit impreuna cu raufacatorii
Profetia
[Isaia 53:12] Pentru aceasta Îi voi da partea Sa printre cei mari şi cu cei puternici va împărţi prada, ca răsplată că Şi-a dat sufletul Său spre moarte şi cu cei făcători de rele a fost numărat. Că El a purtat fărădelegile multora şi pentru cei păcătoşi Şi-a dat viaţa.
Implinirea
[Marcu 15:27] Şi împreună cu El au răstignit doi tâlhari: unul de-a dreapta şi altul de-a stânga Lui.
[Marcu 15:28] Şi s-a împlinit Scriptura care zice: Cu cei fără de lege a fost socotit.
35. Strapunse mainile si picioarele
Profetia
[Zaharia 12:10] Atunci voi vărsa peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului duh de milostivire şi de rugăciune, şi îşi vor aţinti privirile înspre Mine, pe Care ei L-au străpuns şi vor face plângere asupra Lui, cum se face pentru un fiu unul născut şi-L vor jeli ca pe cel întâi născut.
[Psalmi 21:18] Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele.
Implinirea
[Ioan 20:20] Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, văzând pe Domnul.
[Ioan 20:25] Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.
36. Dispretuit, hulit si batjocorit
Profetia
[Psalmi 21:7] Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând:
[Psalmi 21:8] „Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el”.
Implinirea
[Luca 23:35] Şi sta poporul privind, iar căpeteniile îşi băteau joc de El, zicând: Pe alţii i-a mântuit; să Se mântuiască şi pe Sine Însuşi, dacă El este Hristosul, alesul lui Dumnezeu.
[Matei 27:39] Iar trecătorii Îl huleau, clătinându-şi capetele, …
37. Este chinuit de sete
Profetia
[Psalmi 21:16] Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât.
Implinirea
[Ioan 19:28] După aceea, ştiind Iisus că toate s-au săvârşit acum, ca să se împlinească Scriptura, a zis: Mi-e sete.
38. Ii este dat otet sa bea
Profetia
[Psalmi 68:25] Şi mi-au dat spre mâncarea mea fiere şi în setea mea m-au adăpat cu oţet.
Implinirea
[Matei 27:34] I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; şi, gustând, nu a voit să bea.
[Matei 27:48] Şi unul dintre ei, alergând îndată şi luând un burete, şi umplându-l de oţet şi punându-l într-o trestie, Îi da să bea.
39. Ocarat
Profetia
[Psalmi 68:9] Că pentru Tine am suferit ocară, acoperit-a batjocura obrazul meu.
Implinirea
[Matei 27:44] În acelaşi chip Îl ocărau şi tâlharii cei împreună-răstigniţi cu El.
[Romani 15:3] Că şi Hristos n-a căutat plăcerea Sa, ci, precum este scris: „Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine, au căzut asupra Mea”.
40. Se roaga pentru dusmani
Profetia
[Psalmi 108:3] În loc să mă iubească, mă cleveteau, iar eu mă rugam.
Implinirea
[Luca 23:34] Iar Iisus zicea: Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac. …
41. S-au tras sorti pentru camasa Lui
Profetia
[Psalmi 21:20] Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi.
Implinirea
[Marcu 15:24] Şi L-au răstignit şi au împărţit între ei hainele Lui, aruncând sorţi pentru ele, care ce să ia.
[Ioan 19:23] După ce au răstignit pe Iisus, ostaşii au luat hainele Lui şi le-au făcut patru părţi, fiecărui ostaş câte o parte, şi cămaşa. Dar cămaşa era fără cusătură, de sus ţesută în întregime.
[Ioan 19:24] Deci au zis unii către alţii: Să n-o sfâşiem, ci să aruncăm sorţii pentru ea, a cui să fie; ca să se împlinească Scriptura care zice: „Împărţit-au hainele Mele loruşi, şi pentru cămaşa Mea au aruncat sorţii„. Aşadar ostaşii acestea au făcut.
42. Parasit de Dumnezeu
Profetia
[Psalmi 21:1] Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? …
Implinirea
[Marcu 15:34] Şi la al nouălea ceas, a strigat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, lama sabahtani?, care se tălmăceşte: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?
[Matei 27:46] Iar în ceasul al nouălea a strigat Iisus cu glas mare, zicând: Eli, Eli, lama sabahtani? adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?
43. Nu va avea nici un os zdrobit
Profetia
[Psalmi 33:19] Domnul păzeşte toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi.
Implinirea
[Ioan 19:33] Dar venind la Iisus, dacă au văzut că deja murise, nu I-au zdrobit fluierele.
[Ioan 19:36] Căci s-au făcut acestea, ca să se împlinească Scriptura: „Nu I se va zdrobi nici un os„.
44. Inmormantat laolalta cu cei bogati
Profetia
[Isaia 53:9] Mormântul Lui a fost pus lângă cei fără de lege şi cu cei făcători de rele, după moartea Lui, cu toate că nu săvârşise nici o nedreptate şi nici înşelăciune nu fusese în gura Lui.
Implinirea
[Matei 27:57] Iar făcându-se seară, a venit un om bogat din Arimateea, cu numele Iosif, care şi el era un ucenic al lui Iisus.
[Matei 27:58] Acesta, ducându-se la Pilat, a cerut trupul lui Iisus. Atunci Pilat a poruncit să i se dea.
[Matei 27:59] Şi Iosif, luând trupul, l-a înfăşurat în giulgiu curat de in,
[Matei 27:60] Şi l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă, şi, prăvălind o piatră mare la uşa mormântului, s-a dus.
45. Invie din morti
Profetia
[Psalmi 15:10] Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea.
[Psalmi 48:14] Ca nişte oi în iad sunt puşi, moartea îi va paşte pe ei.
[Psalmi 48:16] Dar Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din mâna iadului, când mă va apuca.
Implinirea
[Marcu 16:6] Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus.
[Marcu 16:7] Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru că va merge în Galileea, mai înainte de voi; acolo îl veţi vedea, după cum v-a spus.
[Fapte 2:31] Mai înainte văzând, a vorbit despre învierea lui Hristos: că n-a fost lăsat în iad sufletul Lui şi nici trupul Lui n-a văzut putreziciunea.
[Corinteni 15:4] Şi că a fost îngropat şi că a înviat a treia zi, după Scripturi;
46. Se va inalta la dreapta lui Dumnezeu
Profetia
[Psalmi 109:1] Zis-a Domnul Domnului Meu: „Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale”.
Implinirea
[Marcu 16:9] Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu.
[Marcu 14:62] Iar Iisus a zis: Eu sunt şi veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Celui Atotputernic şi venind pe norii cerului.
[Coloseni 3:1] Aşadar, dacă aţi înviat împreună cu Hristos, căutaţi cele de sus, unde se află Hristos, şezând de-a dreapta lui Dumnezeu; …
[Efeseni 1:20] Pe aceasta, Dumnezeu a lucrat-o în Hristos, sculându-L din morţi şi aşezându-L de-a dreapta Sa, în ceruri, …
[Evrei 1:3] Care, fiind strălucirea slavei şi chipul fiinţei Lui şi Care ţine toate cu cuvântul puterii Sale, după ce a săvârşit, prin El însuşi, curăţirea păcatelor noastre, a şezut de-a dreapta slavei, întru cele prea înalte, …
[Evrei 8:1] Lucru de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de Arhiereu care a şezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri, …
[Evrei 10:12] Acesta dimpotrivă, aducând o singură jertfă pentru păcate, a şezut în vecii vecilor, de-a dreapta lui Dumnezeu, …
[Evrei 12:2] Cu ochii aţintiţi asupra lui Iisus, începătorul şi plinitorul credinţei, Care, pentru bucuria pusă înainte-I, a suferit crucea, n-a ţinut seama de ocara ei şi a şezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu.
[Fapte 7:55] Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu.
[Fapte 7:56] Şi a zis: Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu!
Va multumesc pentru aceasta lista. Studiul biblic, o obligatie pentru orice crestin, asupra careia revine de atata ori Sf. Hristostom, fiind de altfel o porunca a Domnului („Cercetati Scripturile”), imi pare a fi prea neglijat astazi. Poate gresesc eu.
Am cateva observatii. Daca nu gresesc, uneori urmati numaratoarea psalmilor dupa abordarea masoretica (Septuaginta si traducerea masoretica dau aceleasi numere psalmilor pana la psalmul 8 inclusiv. Apoi, pana spre sfarsitul psaltirii, exista un decalaj de o cifra). De exemplu, psalmul 21 din Septuaginta corespunde psalmului 22 din textul masoretic (http://orthodoxwiki.org/Psalter).
Pe de alta parte, lista nu este completa. De exemplu, Sf. Parinti considera sfarsitul psalmului 23 ca profetind despre Inaltarea Domnului. Iar primele versete din psalmul 67 sunt o permanenta in slujbele din Saptamana Luminata.
Blogul http://psaltirea.wordpress.com/ dedicat talcuirilor la psalmi a incerca sa surprinda si aspectele mesianice ale psaltirii. Daca insa luam in considerarea perspectiva Fericitului Augustin, putem spune ca fiecare psalm spune ceva despre Hristos (cine e altcineva „omul fericit” fara de pacat din psalmul 1 decat Dumnezeu-omul Iisus Hristos).
Iertare!
Multumesc pentru postare!
Petre
ApreciazăApreciază
Chiar te rog să-mi trimiți și alte proorocii găsite de tine, sau de la Sfinții Părinți, dîn Vechiul Testament, urmate de împlinirea lor în Noul Testament. Le vom adăuga în articol.
ApreciazăApreciază
o multime de lucruri amintite in Vechiul sunt implinite in Noul Testament.
ApreciazăApreciază
Am gasit o foarte buna carte care se cheama Catehisme scrisa de sf Chiril al Ierusalimuluil. Catehismele erau rostite de catre sfantul Chiril catehumenilor, care erau diferiti de cei chemati. Celor chemati nu li se spuneau aceste cuvinte de taina. Sfantul Chiril ia Crezul si-l explica prin citate din Vechiul Testament dovedind ca toti prorocii si sfintii vechiului testament au profetizat despre venirea Mantuitorului Hristos. Cartea nu am mai vazut-o pe nicairi. Am cumparat-o din magazinul de carti si obiecte de cult bisericesc din incinta garii de nord. Intrarea dinspre coloane.
ApreciazăApreciază
Da, numai ca evreii au alte interpretari la respectivele texte din Biblie. Si aceasta interpretare era demult. Profetiile lor suna altfel, si asteptau pe Mesia care sa corespunda „conditiilor” impuse de profetii. O sa il rog pe amicul Herman sa luam impreuna fiecare punct din lista si sa aduca interpretarea iudaica. Noi impreuna am studiat mai demult pe marginea unei carti „Cabala” din cartea Daniel, G. Filip si am ajuns la niste concluzii foarte interesante referitor la momentul Iisus..
Interesant si la ce moment di profetii considera evreii ca se afla poporul lor.
Fiecare biserica crestina are un alt mod de a interpreta profetiile. Poate ar fi mai important de a vorbi despre metoda de interpreatea a profetiilor, deoarece, se spune ca ceea ce demonstreaza ca biblia este adevarata este tocmai implinirea profetiilor.
Daca s-a venit cu o interpretare cu totul noua si biblia a fost supusa mai multor modificari dupa traducere(VT), iar din NT au fost selectate doar anumite texte, si acelea „aduse din condei”, cum sa demonstram?
Daca baza e subreda, pe ce construim cladirea. Sper sa nu ma intelegeti gresit, dar pornesc de la ideea ca doresc sa ma las convinsa, sa cred.
ApreciazăApreciază
Vechiul Testament al evreilor actuali a fost alcătuit pe la anii 800 după Hristos, și rabinii au schimbat textele, normal, ca sa-L ascundă pe Hristos poporului.
Biserica foloseste Septuaginta, traducerea în limba greacă a Vechiului Testament din sec. III înainte de Hristos. Sfinții Părinți citează numai din Septuaginta. Manuscrisele care conțin texte din Vechiul Testament recent descoperite de la Qumran (Marea Moartă) confirmă Septuaginta, nu ce au evreii actuali, atentie!
Apoi, Biserica a înțeles de la început același lucru despre Hristos, profețiile cu atât mai mult. Ele sunt foarte precise. Aa, sectele apărute de 200 de ani răstălmăcesc cuvântul lui Dumnezeu după patimile și incultura lor. Te rog să consulți istoria bisericii din primele secole, si lucrarea ”Dialogul cu iudeul Trifon” a Sfântului Iustin Martirul și Filosoful, înainte de a intra în dialog cu iudeul Herman, care, pe fondul neștiinței tale în domeniu, te poate aburi de tot… Citeste și aici:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iustin_Martirul_%C5%9Fi_Filozoful
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/iunie/iunie01.htm
http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/parinti-scriitori-bisericesti/sf-justin-martirul-si-filozoful-81386.html
ApreciazăApreciază
Biserica nu spune sa crezi fara sa cercetezi. Cerceteaza cu inima curata, cautind sincer adevarul si acesta ti se va descoperi. Conteaza insa ce vei face dupa aceea. Pt ca adevarul va trebui sa-ti schimbe viata.
ApreciazăApreciază
Sfanta Scriptura spune:
Toate să le încercaţi; ţineţi ce este bine; (I Tes 5, 21)
A încerca nu trebuie luat ca atare ci ca a cerceta. Pentru ca drogurile nu trebuie nici macar sa le incerci, dar, daca le cercetezi, iti dai usor seama vazand efectele lor asupra altora care le-au incercat.
ApreciazăApreciază
Ce frumos ar fi sa doresti sa te lasi convinsa dar tot ce vrei este sa aprinzi scanteia indoielii in sufletul oricui iti citeste comentariile (si aceasta atitudine ai avut-o si la mine pe blog de aceasta nu ti-a mai trecut nici un comentariu).
Daca dupa toate dovezile Ortodoxiei tot nu esti convinsa … atunci doar interventia Divina te mai poate schimba. Te intrebi ce dovezi:
1. dovezile de mai sus
2. Cuviosii (Sfintii necanonizati) si Sfintii sunt cele mai bune dovezi ale Ortodoxiei si Dumnezeului Adevarat (NU titlul ‘academic’ de sfant de la papistasi CI cei dupa viata, invataturi, trairi, moaste si minuni ai Ortodoxiei; cei ai caror vieti si invataturi cand le citesti simti ceva cum tresare in tine)
Cum bine se spune, daca asa ceva nu te convinge … e rea vointa (impietrirea inimii):
Un bun exemplu de atitudine similara cu a ta il gasesti in viata Sf. Mare Mucenic Gehorghe. Cand a inviat mortul (minune imposibila vrajitorilor [demonizatilor]), nu numai ca nu au crezut in Cine credea el, dar l-au acuzat ca lucreaza cu necuratul pentru astfel de naluciri. Exact ca in Pilda bogatului nemilostiv si a saracului Lazar:
Dumnezeu sa te lumineze si gandeste-te ca la final NU vei putea spune: Nu am stiut!
ApreciazăApreciază
Adevarul e ca e vai de cel prin care vine ispita. Daca ii face sa cada pe cei mai mici, in Hristos loveste. Si vai de cel ce va cadea in miinile Dumnezeului celui viu!
ApreciazăApreciază
Si chiar daca as consulta si as gasi ca este asa cum spuneti, pana la urma nu cred in nici o religie, in nici o carte. Problema e mai sus de inceputurile bibliei.
Am studiat oarecum fenomenul religios, corelat cu arta si miturile primitive. Religia functioneaza ca o nevroza obsesionala universala si rolul esential il au fortele instinctuale. Prima religie a fost totemismul, bazata tabu-ul: interdictia de a lua viata primului animal totem. Totemul a fost prima forma a substituirii tatalui, iar prin venerarea sa fiii isi puteau manifesta remuscarea pentru crima originara.(Uciderea tatalui de catre bandele de frati in hoardele primitive)
Aici este inceputul tuturor religiilor monoteiste, al sentimentului de vinovatie. Si nicaieri acesta nu e mai vizibil decat in crestinism. Pacatul originar este pacatul fata de Dumnezeu Tatal, o crima atat de mare incat nu poate fi ispasita decat prin autosacrificiul fiului…
Sper sa nu ma intelegeti gresit! Nu sunt atee. Cred doar in experienta directa cu Dumnezeu, in procesul rugaciunii. Nu ma indoiesc de preoti, ca si ei au aceasta experienta directa mai mult decat mine. Si mai mult sfintii. Dar consider doar divagatii de la Dumnezeu toate. Simple carti omenesti. Toate relative la adevar, partial adevarate.
Daca gresesc si am ramas fara nimic, privind la distrugerea „Colosului”… mai ramane doar Harul in ce ma priveste.
ApreciazăApreciază
Cred ca ar trebui sa reiau studiile mele (pana in prezent dispersate), incepand cu arta primitiva corelata cu fenomentul religios, pana la aparitia Crestinismului, sa insist pe aspectul divin al Bibliei, pe veridicitatea textului si pe momentul Iisus.
Pana nu rezolv aceste probleme, eu nu pot sustine ca am credinta.
Nu exista credinta pentru mine fara cunoastere, fara cercetare amanuntita. Si cercetarea presupune luarea in considerare si a argumentelor si a contraargumentelor, dar cu multa rugaciune pentru luminare din partea lui Dumnezeu.
ApreciazăApreciază
Dragă Sonia, dacă credinţă în Dumnezeu îţi doreşti cel mai mult, de ce să te strofoci acum aşa de mult cu cercetarea şi cu iluminarea de Sus? Mai bine începi direct cu rugăciunea spre a primi credinţă! Credinţa nu este ceva ce se câştigă prin muncă sau se moşteneşte, ci este un dar de la Dumnezeu Însuşi.
Deci până a te ruga pentru cunoaştere, mai fierbinte roagă-te pentru credinţă; şi Dumnezeu îţi va da, fără nici o îndoială. Căci este un tată bun- cel mai bun posibil.
Apoi desigur, că va trebui s-o cultivi, s-o întăreşti; dar până n-o ai de Sus, ‘geaba efortul, oricât de asiduu…
ApreciazăApreciază
Cristian, a avea credinta inseamna a crede ce spune Cuvantul lui Dumnezeu, ca Dumnezeu atunci cand spune ceva, si face. Asa coonsidera crestinul, nu?
Eu simt ca am credinta doar cand ma rog. In acel moment primesc, am incredintarea ca „s-a rezolvat”. Este asa de mare incredintarea, incat nu ma indoiesc nici o clipa. Cam aceasta este credinta dupa mine, cand Dumnezeu „spune si face”.
Cam acelasi lucru trebuie sa simtim cand citim Cuvantul.
Inainte de a crede aceasta este necesar sa ii demonstram veridicitatea. Tu crezi ca eu cred asa…orice imi spune cineva fara sa cercetez? O fac eu de vreo 6 ani, numai ca acum trebuie sa insist asupra anumitor puncte. Aparitia crestinismului pe Scena lumii chiar ma intereseaza. La fel aprofundarea momentului Iisus si textele biblice.
Crezi ca Dumnezeu ni s-a revelat doar prin Biblie? Daca nu exista Biblia, El nu gasea o metoda sa ni se reveleze?
ApreciazăApreciază
Sonia, tu Il cauti pe Dumnezeu sau ce cauti pe acest blog? Te-a adus vintul?
Ma refer la vintul dinspre … Apus. 🙂
ApreciazăApreciază
Frate cristian, pare ca vrei sa scapi de o problema proprie, atat de deranjat esti ca sonia doreste sa cerceteze ca sa poata CREDE. Adica , s-ar intelege ca esti adeptul dictonului fals, crede si nu cerceta. Dar se pare ca stii ca Dumnezeu da prin rugaciune credinta, totusi nu celor care cer si atata, ci doar celor care intai au cautat, apoi au batut, si abia apoi au cerut in rugaciune. Mare pacat este sa ceara cineva credinta inainte de a fi cauata pe Dumnezeu cu adevarat. Sper sa nu fi facut cineva aceasta greseala de a se amagi cu falsa linistire si falsa impresie ca are credinta fara multa cautare si cercetare cu amanuntul. Cu siguranta insa ca exista si cautare in desert, care fiind bazata pe mandrie , se poate prelungi la infinit.
ApreciazăApreciază
Frate Cristian, socot că este evident, că Sonia se înscrie în cazul al doilea menţionat de tine. Adică a rămas într-o căutare seacă. Din care se pare că nu va izvorî nici credinţă, nici nădejde, iar dragoste cu atât mai puţin. Se pare că raţiunea ajută mai puţin în acest caz, precum bine a observat irina. Iar eu nu am exclus cunoaşterea, dacă observi, ci am dat prioritate credinţei, în acest caz.
ApreciazăApreciază
Ce este credinţa, cristian? Concret! Îi aud pe mulţi zicând ca e asa…ceva precum să iţi pui mintea la contribuţie si să faci un soi de concentrare-meditaţie. Ori, ceva aşa…că aştepţi să cadă para malaiată de undeva din Cer, tu nedepunând nici un efort.
Cristian, multumesc pentru sprijin. Din contradicţii si negări se produce saltul calitativ. Forma, bineinteles, lasă de dorit si mai mult strica decat sa ajute „vorba care nu face muzica”.
Spuneam ca psihanalistii au ajuns la concluzie ca că religia functioneaza ca o nevroza obsesională universală observând frapantele asemanari dintre ceea ce numim acţiuni obsesive la suferinzii de afecţiuni nervoase si modul prin care prin care credinciosii dau expresie pietaţii lor.
Si la baza formării acestei nevroze stă suprimarea sau renuntarea la anumite impulsuri instinctuale.
@Pustnicul …Se pare ca inceputurile sentimentului religios de vinovătie si protecţie trebuie cautat undeva in copilarie, in neputinţa copilului mic si trebuinţa de ajutor.
Trebuinţa de religie trebuie cautată in complexul paternal. S-a sesizat cum tinerii işi pierd credintele religioase de indata ce autoritatea tatalui se prabuseste.
Va rog si eu sa nu mai folositi acelasi nume, @cristian si @Cristian.
ApreciazăApreciază
Da Sonia, ar fi facil aşa, să stai ca nătăfleaţă să-ţi pice para mălăiaţă-n gură, eventual să fie deja mestecată!?!
Apăi dragă Sonia, concret ţi-am spus, că este un dar. Cel care dăruieşte este Dumnezeu, iar cel care primeşte este omul. Or ca orice dar, cel care primeşte cam trebuie să fie vrednic să primească. Iar aceasta desigur că presupune şi ceva căutare, şi poate nelinişte bună, dar neapărat dorinţa de a primi darul şi deschiderea deasemeni. Dacă nu le ai pe acestea două, degeaba … Apoi bineînţeles că va veni recunoştiinţa şi mersul în siguranţă în credinţă. Nu mai bâjbâi prin cărţi, tratate, nu o confunzi nici cu meditaţa-concentrarea, nici cu vreo nevroză de orice soi … Iar preotul duhovnic te poate ajuta mult pe acest parcurs! Bine ar fi să ai unul de calibrul păr. Constanin Galeriu sau al păr. Adrian Făgeţeanu. Că mai sunt. Aici merită să-ţi concentrezi eforturile de căutare!!!
ApreciazăApreciază
Sonia, cu parere de rau precizez ca nu numai ca nu te-am sustinut, dar nici nu poti fi incurajata in greseala, ci doar respectata ca om, mai ales in libertatea alegerilor. Orice om intelege ca greseste doar in momente anumite din viata, nu oricand, nu de la oricine.
Despre nume, este de la botez.
Despre credinta, esti exact in starea opusa oricarei credinte, si pare ca nici nu ai nevoie sa crezi in Cineva Atotputernic, Atotstiutor, nici nu poate fi vorba de Jertfa pe Cruce si de Sfanta Treime. Pari sincer pasionata de cunoastere, asa ca de la inceput am aratat ce respect la tine, dar este adevarat ce spune cristian ca nu ajungi la credinta asa, totusi tu trebuie intai sa devii constienta ca esti interesata de rezolvarea unei probleme de cunoastere a stiintei psihologiei religiilor, si aceasta problema nu intra in preocuparile unui crestin, care crede ca o parte din viata, alta viata decat cea biologica, viata vesnica, asa cum traieste si pe plan material, pentru ca asa este viata, chiar daca nu stim ce este. Iertare pentru forma care strica un continut care nu exista, ca sa existe si o incheiere mai relaxata, si succes in psihologie.
ApreciazăApreciază
Totusi, daca credinta ta vine si ramine doar din partea rationala, te vei invirti mereu intr-un cerc din care nu vei mai putea iesi. Iesirea este unirea mintii cu inima. Ratiunea, asa cum spui, te goleste si te departeaza de Dumnezeu. Pentru ca alaturi de celelalte puteri sufletesti ale omului, asa cum este el in prezent, si ratiunea este cazuta. Noi nu mai avem ratiunea luminata care sa-L caute si sa-L (re)cunoasca pe Dumnezeu, nici vederea Lui cu ochii mintii, asa cum o aveau primii oameni si cum o au sfintii, care s-au curatat de pacate. Incearca sa-L cunosti pe Dumnezeu si pe aproapele (si) prin iubire, cu smerenie. Iubirea este un alt mod de cunoastere care iti va descoperi multe taine. Credinta vine din iubirea de Dumnezeu, nu din elucidarea tuturor tainelor lumii vazute si nevazute. Cunoasterea este data numai unor oameni; iubirea este data tuturor, indiferent de capacitatea intelectuala, de forta fizica, de locul sau modul in care traiesc pe pamint. Asa ca, sa iubesti pe Dumnezeul tau, iar tainele inca neintelese sa le lasi, ca nu toate iti sunt de folos sa le stii. Daca nu stii sa-ti scoti sufletul din patimi si sa-l inalti spre Dumnezeu, daca nu te mintuiesti, la ce-ti foloseste ca ai stiut toate tainele universului? Ti-ai pierdut viata alergind dupa vint. Si mai este o cale catre Dumnezeu: ascultarea de cineva care traieste in Dumnezeu. Un duhovnic experimentat ar putea sa-ti deschida portile imparatiei ceresti, daca faci ascultare de el, cu smerenie. Dupa cum vezi, cunoasterea rationala este doar o cale, cu limitele ei. Incearca si alte feluri de cunoastere si s-ar putea sa cunosti fericirea. E mai mare lucru decit daca ai cunoaste toate tainele. Acestea sunt adevaruri reci, obiective. Fericirea este insa ceva care tine de propria ta persoana, un mod al lui Dumnezeu de a-ti „vorbi” personal despre bunatatea si grija Lui fata de univers. Ce zici?
ApreciazăApreciază
Ai intors-o bine din condei , sora IRINA, totusi, tot ceea ce stii, este stricat foarte mult glumele pe care le faci, , ca sa nu mai vorbim de siguranta cu care le spui, de parca le-ai fi incercat pe toate, dar se vede de departe ca le stii doar din citit. Altfel nu se poate sa nu fi inteles ca inca nu s-a pronuntatt Sonia daca doreste ajutor sau nu. Si atata timp cat explicit spune ca doreste sa mai studieze, nu i se poate rani libertatea prin ironii fara folos. Si ca sa nu para ca te judec , inchei ca si tine : „Ce zici?”
ApreciazăApreciază
Frate Cristian,
Iaca ce zic:
– daca crezi ca glumele strica, te voi ruga sa nu le iei in seama. Pina si parintii din pustie mai glumeau pt ca omul nu poate fi vesnic incordat si serios. Daca ar fi asa, nu ar putea duce o viata crestina pina la sfirsit. Probabil ca tu le iei pe toate asa, la modul absolut si le judeci in alb si negru. In viata duhovniceasca sunt insa multe nuante de care e bine sa tinem seama. Nu e bine sa absolutizezi, ca s-ar putea sa gresesti.
– nu am zis ca Sonia ar dori ajutorul meu. Doar mi-am spus parerea. Este libera sa o aprobe sau nu. Si voi, la fel. Daca tinea ideile in inima ei, cu siguranta ca nu-mi cunostea parerea. Dar, de vreme ce s-a exprimat public, mi-am spus si eu punctul de vedere, ca si altii. Din experienta si din carti. Este la fel de libera ca si inainte de a mi-l cunoaste. Cred ca unii oameni gindesc altfel decit tine. Te superi? Iarta-i!
ApreciazăApreciază
Si inca ceva: NU le-am incercat pe toate. Dar pe unele, da. Altfel, nu as avea nesimtirea de a vorbi. Sau poate ca o fac din ascultare… Mai stii?!
ApreciazăApreciază
Cu mare parere de rau, voi pune si un sfarsit „mustrarii”, pentru ca ma supara mai mult fatarnicia decat multumirea de sine a caldicelului devenit invatator. Cuvintele mele nu au fost decat un prilej spre luare aminte, iar abc-ul ortodoxiei cere ca pentru o invinuire personala, cat de neintemeiata crestinul este dator sa faca pocainta, pentru ca asa trimite Insusi Dumnezeu mustrarile , prin frati neinsemnati, prin acei frati mici. Ascunderea in „justificari” este semn al statorniciei in patima slavei desarte, in placerea aratarii „intelepciunii” mai mult inchipuite, fara jertfa cererii si asteptarii indemnului de la Duhul , in constiinta curata, pentru orice cuvant , ca sa fie cu folos, si nu aruncat in vant, prin boala „parerilor”.
Iertare pentru aceste „pareri”, sunt o concluzie necesara dupa un dialog esuat, pentru ca nu au caracter personal acestea, ci apara bunele randuieli de vietuire ortodoxa.
ApreciazăApreciază
Bine zici, frate!
Cu caldiceala,
irina
ApreciazăApreciază
irina spune:
04/05/2010 la 11:03 am
04Rate This
„Si inca ceva: NU le-am incercat pe toate. Dar pe unele, da. Altfel, nu as avea nesimtirea de a vorbi. Sau poate ca o fac din ascultare… Mai stii?!”
Irina, eu chiar te cred ca „ai” aceasta ascultare. Si, unui ucenic ii sta bine sa faca ce spune duhovnicul sau. Asa cum faci tu – spunand – PREZENT.
Insa, ai grija, ca te incearca mandria – si inca rau de tot.
Eu, din neascultare am dat niste replici cumva (mai) nepotrivite – Crestinei. Am primit (public) avertizare – cu stergerea postarilor. N-a fost rau… Am inteles in ce pericol cazusem – MANDRIA.
In timp ce Crestina ( poate o cautatoare sincera…) astepta/nu astepta raspunsuri – eu ma „vedeam” in stare – sa i le dau.
Eu ma „inaltam”, Crestina se smerea (caci a raspuns atat de firesc, cu ingaduinta, ba chiar si cu intelegere rautatilor mele, incat ii spun inca odata – Iarta-ma!
Acum ma intristeaza – foarte – orice schimb de replici facute cu ironie, cu siguranta de sine, cu „indreptatire” incat eu nu ma mai simt in stare sa postez (caci inca nu stiu daca o pot face cu echilibru).
…
Fie Doamne, mila Ta spre noi!
ApreciazăApreciază
Bine zici ca ma mindresc. Asa ma spovedesc si eu. Roaga-te sa-mi dea Dumnezeu smerenie.
ApreciazăApreciază
Daca vreti, imi puteti sterge toate postarile. Dar voi spune si eu unele lucruri.Am descoperit intimplator blog-ul si am spus sa caut ceva folositor pt suflet. Nu spun ca nu am gasit. Dar descopar la unii dintre cei care posteaza pe blog un duh polemic care, recunosc, nu mi se potriveste mie. Nu in materie de credinta. Promit sa nu mai scriu o buuuna vreme. Asa cred ca e mai bine.
ApreciazăApreciază
Daca am suparat pe cineva, imi cer iertare.
ApreciazăApreciază
Părăsit de Dumnezeu…
Oare în ce fel putem (omeneşte) să-L urmăm pe Iisus? Doar în sentimente (iubire, milă, pace) sau şi în ceea ce proorociile vesteau despre El, creionându-i un portret inconfundabil în veac: consolarea inimii zdrobite, îmbrăţişarea vieţii (lauda) copiilor, suportarea în tăcere a învinuirilor fără temei, rugăciunea pentru duşmani, îndurarea dispreţului şi batjocurii, martorii mincinoşi, trădarea aproapelui, părăsirea de către Dumnezeu…
Grele sunt toate, dar ultima… este peste puterile gândului, nicicum ale faptei noastre. Să fii, după atâtea necazuri (şi dacă am putea împlini ca lumea doar una din aceste nevoinţe-model ale Domnului, tot ar fi mult) părăsit de Dumnezeu?!
Vreau să vă întreb, Părinte, dacă cel care îl iubeşte pe Iisus ca simplu mirean, poate fi expus unei asemenea probe ascetice: părăsirea de Dumnezeu. Este ea rezervată doar fraţilor mai sporiţi? Sau nici măcar lor?!
Şi dacă ar fi să mi se întâmple mie, ultima păcătoasă, cum aş putea s-o îndur, cum ar trebui să mă antrenez ca să-i supravieţuiesc şi să mă ridic iarăşi din praf, ca să înalţ laude pline de bucurie Domnului?
ApreciazăApreciază
Cu nădejde și credință în maarea milă a Domnului, Care ne rânduiește toate spre folos. ”Tine-ti mintea în iad și nu deznădăjdui!” Cu pace.
ApreciazăApreciază
Un sfint spunea ca Dumnezeu se comporta cu noi precum o mama cu pruncul ei: uneori ii da sinul sa suga, dar cind vede ca pruncul nu mai e atent la asta sau se joaca, il retrage, pt ca pruncul sa-l doreasca mai mult. Poti experimenta parasirea lui Dumnezeu si ca mirean (de exemplu, pentru neascultare). Rabdarea, credinta si mai ales sa nu-ti pierzi nadejdea in aceasta cumplita incercare te vor duce la liman linistit. Pina cind iar harul se va retrage. Asta se intimpla pt ca noi sa-L dorim pe Dumnezeu cu toata fiinta. Momentele cit El va sta la noi vor fi cu atit mai lungi cu cit vom spori noi mai mult. Dar gustarea din bunatatile ceresti, cu cit e mai deplina, cu atit ne face sa-L cautam si sa ne tinguim mai mult pt Cel care se departeaza. El ne raneste inima cu bunatati ceresti, apoi vrea sa-L cautam noi; ca sa cunoastem ca tot ce avem e darul Lui; ca sa ne cunoastem neputinta; ca sa ne scuturam de cele lumesti; ca sa ne intoarcem spre El cu mai multa hotarire; ca sa nu ne mai punem nadejdea in altceva (cineva) decit in El; ca sa devenim din oameni trupesti, duhovnicesti; ca sa …
ApreciazăApreciază
Cristian, dacă ar fi lumea compusă din elemente la fel, nu ar mai exista unitate! Ceea ce le ţine impreuna este tocmai forţa contrariilor.
Este greşit sa susţem ca un creştin nu trebuie sa fie preocupat de cunoaşterea psihologiei religiilor, filosofiei artei sau de alta ştiinţa. Cum ar fi putut Grigorie Palama sa combată ereziile vremii, sa aibă credibilitate, dacă nu ar fi cunoscut filosofii contemporani? Nu numai preoţii/teologii trebuie sa fie preocupaţi de cunoastere, ci noi toti. Să stam aşa, nepasători când mahrama ne acoperă ochii şi să repetam naiv:”Doamne ajută!” , sa suţinem ca avem credinţă, sa fugim de teoriile contemporane, să lasam intietate psihologilor, filosofilor, ateiştilor… să convingă cu argumente credibile, denotă o lipsă de putere mentală, ori lene spirituală.
Afla ca te inseli in ceea ce ma priveste. Intotdeauna am avut nevoie de Acel CINEVA ATOTPUTERNIC.
Nu regret ca am fost o cautatoare şi am ramas ortodoxă. Voi studia in continuare, plasandu-ma undeva deasupra, ca şi cercetatorul care foloseste un microscop pentru a diseca rational, pastrand insa legatura cu Creatorul. Dumnezeu este Învatatorul tuturor, ca toti cei invatati au invatat de la El. Aşadar STUDIU+RUGĂCIUNE
ApreciazăApreciază
„Si chiar daca as consulta si as gasi ca este asa cum spuneti, pana la urma nu cred in nici o religie, in nici o carte. Problema e mai sus de inceputurile bibliei. ” …”Sper sa nu ma intelegeti gresit! Nu sunt atee. Cred doar in experienta directa cu Dumnezeu, in procesul rugaciunii. Nu ma indoiesc de preoti, ca si ei au aceasta experienta directa mai mult decat mine. Si mai mult sfintii. Dar consider doar divagatii de la Dumnezeu toate. Simple carti omenesti.”
Desi esti foarte sigura pe tine, as crede ca NU experientele mistice pe care le-ai avut te indeamna la asta ci neimplinirea data de lipsa misticului real. Pare ca nu ai deloc roade as zice, adica nici rugaciunea ta nu ajunge la Dumnezeu ci ai doar iluzia data de miscarea propriilor stari sufletesti , aceasta ar fi ipoteza mea, pe plan psihologic.
Pentru fixarea mai clara a definitiilor, as incepe spunanad ca rugaciunea nu are nici o legatura cu credinta la incepatori, ci numai FAPTELE care au ca motivatie credinta. Reducand rugaciunea la o fapta, adica fara mistica deloc, asa ca la citirea din cartea de rugaciuni sau din Psaltire, putem zice ca rugaciunea este fapta care ne pune in legatura cu Dumnezeu, intemeiati fiind pe credinta ca Dumnezeu cel Atotstiutor nu de cuvintele noastre are nevoie ca sa ne dea ce avem nevoie, dar ne incurajeaza sa fim de acord cu EL, sa intelegem treptat la care din rugaciuni raspunde.
Aceasta introducere a fost ca sa spun ca la tine se vede o alta stare, anume tie iti place ca Dumnezeu cel Atotstiutor sa fie de acord cu tine. DE AICI ma indrept spre o concluzie avand in centru „CELOR SMERITI LI SE DA HARUL”, spre a te descuraja TOTAL sa crezi ca vei primi ceea ce spui in acelasi mesaj : „Daca gresesc si am ramas fara nimic, privind la distrugerea “Colosului”… mai ramane doar Harul in ce ma priveste.”
As inchei cu acea neplacuta chemare la POCAINTA. Despre pocainta trebuie studiat. Credinta este pentru cei care au gasit, nu pentru cei care cauta inca. Din pacate nu sunt eu cel care sa poata intelege exact ce te-ar ajuta, poate este Parintele Mihail, sau poate nu, totusi se impune sa schimbi modul de a cauta. Doamne ajuta!
ApreciazăApreciază
De unde ştii că mesajul ţi se adresa ţie? Spuneaţi pe undeva ca mi-ar prinde bine un duhovnic de talia Părintelui Adrian sau Constantin Galeriu. Merci! Prefer un duhovnic cu o capacitate intelectuală deosebită, raţional, stapân pe sine, foarte documentat si fairplay in relaţiile cu partea partea adversă. O persoana nobilă si generoasă. Cunoşti cumva o astfel de persoană demna de urmat, care are timp pentru noi mai mult decât pentru el insuşi?
O dupa amiaza plină de Pace, tuturor!
ApreciazăApreciază
@cristian
A cere unui om să cultive credinţa, în timp ce el nu are o cunoaştere inteligentă a ceea ce este credinţa, nu e de mare folos. Putem şti care este definiţia credinţei, dar sa nu intelegem ce este credinţa în sine, ideea exprimată în definiţie.
@Cristian
Nu este corect ca oamenii sa adere la o teologie colectivă și se alătură unei bisericii fără ca ei să deţină acea teologie din studiu personal. Se obţine o teologie/ biserică colectivă atunci când oamenii personal descoper adevărul, și aderă la el. Nu îi determini să adere la biserica prin decrete, concilii și bule. Nici prin rapoarte și indicaţii preţioase.
ApreciazăApreciază
„cunoaştere inteligentă, definiţia credinţei, ideea exprimată în, teologie din studiu personal, …” Credinţa este mult mai simplă! Ca şi Dumnezeu dealtfel, noi oamenii educaţi complicăm lucrurile.
Şi ca să-ţi dau o „definiţie” a credinţei, repovestesc din memorie (slabă) o întâmplare din Sf Munte: un monah simplu- de-abia îi ajungeau cunoştiinţele alfabetului de a citi din calendar în ce zi se află- dar cu mare şi simplă evlavie, primeşte în chilia sa aflată lângă mare pe un frate care era bolnav şi slăbit. Durându-l inima de el, se gândeşte, că fratele are nevoie de ceva hrană mai bună, adică de un peşte. Dar nu avea nici un peşte pe acolo. Şi atunci ce face? Merge la calendar, vede că este ziua Înălţării Sf Cruci, şe roagă la „Sfântă”- el credea că este o persoană- şi la Dumnezeu, să-i trimită un peşte pt a-l găti sărmanului din chilie. Şi- ce să vezi?- în clipa următoare, zboară un peşte frumos pe geamul chiliei, monahul mulţumeşte simplu lui Dumnezeu şi se apucă de gătit.
Ai priceput unde stă credinţa şi unde studiul?
Încă ceva la care ar tb să fii atentă: nu este inteligenţa şi învăţătura una cu înţelepciunea. Nici eu nu ştiu ce este înţelepciunea, dar începutul ei este frica de Dumnezeu!
ApreciazăApreciază
Într-o zi, un sutaş a venit la Isus şi i-a spus: „Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit.
Şi zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit.
7. Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca.
8. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea.
Biblia Cornilescu:
“Doamne’, a răspuns sutaşul, ‘nu sunt vrednic
să intri sub acoperământul meu; ci zi numai un cuvânt şi robul meu va fi tămăduit….’ »
10. Auzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: la nimeni, în Israel, n-am găsit atâta credinţă.
În ce constă această credinţă? Sutaşul dorea ca Iisus să facă un anumit lucru. Dar când Iisus a
spus „Am să vin” ca să vindec pe rob, sutaşul L-a oprit spunându-I: „Zi numai un cuvânt (spune numai
cuvântul, trad. eng.)” şi se va face.
Toţi cei care resping eforturile proprii,- într-o neputinţă totală si depind numai de Cuvântul lui Dumnezeu pentru a împlini ceea ce spune – ACEŞTIA sunt cei ce se bizuie credinţă.
Cand Cuvântul lui Dumnezeu a fost rostit, lumile erau pur şi simplu pentru că… Cuvântul însuşi le-a adus la existenţă. Cuvântul lui Dumnezeu a creat lumile prin rostirea Cuvântului.
Aceasta e diferenţa între Cuvântul lui Dumnezeu şi cuvântul omului. Omul poate vorbi; da nu există nici o putere în cuvintele lui care să îndeplinească lucrul spus.
Credinţa înseamnă să te aştepţi din partea Cuvântului lui Dumnezeu să facă ceea ce spune şi a
depinde de acest Cuvânt ca să împlinească lucrul respectiv.
ApreciazăApreciază
Din acelasi respect, nu pot lasa fara raspuns,aici facand distinctia C fata de c. Desi la prima vedere mi s-a parut o evitare a temei discutate anterior
, cred ca se poate pune una din temeliile credintei mantuitoare plecand de aici. Parca ai zis si tu despre Adam, ca om colectiv , cumulativ al tuturor urmasilor sai. Mantuirea este descrisa cu acelasi principiu, legata de Adam cel nou, Iisus Hristos. Cei doi ADAM au avut chipul si asemanarea, primul in rai al doilea in lumea pacatului, dar urmasii lor au doar CHIPUL lui Adam, si dobandesc asemanarea prin vietuire dupa porunci. Asta ne arata ca nici teologia , deci cunoasterea de Dumnezeu, cu care intra in Biserica fiecare nou Botezat, nu este egala cu a lui Adam, ci dupa masura fiecaruia, dar exista si o teologie colectiva cum spui tu, adica a Bisericii , reprezentata numai de CREZ la Botez, ca fiind acel CHIP comun credinciosilor mantuiti, pe baza caruia lucreaza asemanarea. Am vorbit de urmasii lui Iisus, si corespunde crezului sa zicem pentru urmasii primului Adam , acea structura a sufletului – minte , inima , vointa, la care s-a adaugat prin cadere acea constiinta a binelui si a raului, adica a binelui amestecat , spre confuzie cu raul, si acea parte patimasa a instictelor, a durerii, a placerii numai trupesti, frica trupeasca , etc, si poate valorile morale ale Adevarului, Dreptatii, Binelui, Frumosului, aflate se pare tot in CHIP, ca ratiuni, logoi – in limbajul folosit de Sf Maxim Marturisitorul.
Raspuzand direct despre corectitudine, as spune ca teologia trebuie primita de la inceput ca fiind si colectiva si a fiecarui credincios. Ea este REVELATA, nu a studiat vreun om ca sa o construiasca. A fost data, unor oameni alesi, capabili sa o pastreze. Este teologia LUI IISUS. Este data Bisericii care este colectiva. Iar noua ni se da asa, colectiva. In noi insine, sau in lumea din prima creatie, nu se mai poate gasi fiind amestecata definitiv cu pacatul. Si nici nu sunt egale descoperirile. Prin Iisus s-a descoperit MAI MULT, este o noua teologie fata de cunoasterea primului Adam.
Deci nu avem ce „STUDIA” cu puterile primei creatii, ci trebuie primite cuvintele din Evanghelii cu atitudinea unei schimbari radicale, o creatie noua, si prima reactie este pocainta, care trebuie sa inlature din minte ceea ce ne face sa nu intelegem mesajul, ca sa se ajunga cu sufletul in starea de a primi ca o credinta, ceva sigur , real, desi nevazut, inaccesibil trupului cu simturile lui, fiind realitate cereasca , dupa modelul : „Fie mie dupa cuvantul Tau”. Dupa asta vin Sfintele Taine cu lucrarea lor prin care ne leaga de Biserica, si apoi abia avem capacitatea sa studiem, ca oameni noi, schimbati de tot acest proces de intrare in Biserica, iar cuvintele Sfintelor Scripturi devin HRANA, prin Sfanta Impartasanie, pentru sufletul nou, adica primind capacitatea de a intelege, pentru ca a depasit dificultatile de a crede in realitatea cereasca. Doamne ajuta!
ApreciazăApreciază
Referitor la cei doi Adami…
Iisus a acceptat rezultatul acţiunii marii legi a eredităţii.
A fost „făcut din femeie” , era „sămânţa lui Avraam” , pe aceeaşi linie genealogică cu Isaac şi Iacov. Ca membru al rasei umane, experienţele Sale trebuiau să fie acelea despre care vorbeşte Scriptura, adică „ispitit la fel ca şi noi” . A luat asupra sa omenescul ca să poată arăta oamenilor că ei pot trăi o viaţă fără păcat. Putem fi desăvârşiţi, dacă vom accepta aceeasi putere. « Tatal meu care este in mine face totul… » Iisus este modelul la care sa ne raportam
Ştergând porunca a doua din catehismul ei, biserica Romei a desfiinţat această afirmaţie, deschizand drumul pentru dogma „concepţiei imaculate” care neagă legea biblică a eredităţii.
Putem sa ne indreptăm atenţia spre interior, unde să căutam acel chip impregnat la botez. Dacă această legatură poate fi păstrată si din exterior, nu ştiu. Mie imi daunează exteriorizarea. Fiecare cu structura lui. Dumnezeu este atât in exterior, cât si în interior(chipul impregnat la botez). Nu cred în ceva ce nu işi demonstrează adevărul in practică, dar am fost intotdeauna dispusa sa incerc. Umblatul acesta pe la biserici des şi implicarea in social mă fac să mă departez de “chipul” din inima spirituală. Stii ca au fost multi asceti care au trait doar cu această legatură din inima, poate necoborând nici macar o dată pe săptămâna la Sfânta Liturghie. Ce inseamnă aia, ca si cu o placere sadica, sa incercam sa obligăm pe cel aflat in rugaciune, spre exemplu, sa o părăseasca şi sa meargă să se implice in comunitatea bisericească ? Ori sa distrugem comunitatea de pe Muntele Athos si să ii obligam pe fratii de acolo sa coboare in lume…
ApreciazăApreciază
Iertare, ca revin cu o continuare. Poate trebuie spus si ca aceste prime miscari spre mantuire, sau altele asemenea, sunt urmate de o reinnoire a lor, de o repetare a lor, de o punere din nou a inceputului BUN, ceea ce parintele Staniloae numeste actualizare a Botezului, atunci cand credinta avuta la un moment dat devine insuficienta pentru a continua. Mi s-a parut folositor modul in care Sf Grigore de Nyssa in Viata lui Moise , considera Botezul ca iesirea din Egiptul pacatelor , trecerea Marii Rosii, si intrarea in pustiu. Adica nu se intra direct in Imparatie prin Botez, ma refer la cea launtrica,inima ca imparatie, si dupa intelegerea pe care o am acum , aceste reinnoiri ale inceputului se fac pentru majoritatea pentru ca nu au cunoasterea lui Dumnezeu, corespunzatoare celorlalte doua sensuri ale Botezului, de taiere imprejur – adica legata de Dumnezeul lui Avraam , Isaac, si Iacov, Si sensul potopului, Dumnezeul lui Noe. SE PARE ca potopul semnifica iertarea pacatului stramosesc pe baza jertfei lui Hristos care a innoit toata creatia, fara a permite intoarcerea in rai, care este insuficienta, Iisus cerand si daruind mai mult, iar taierea imprejur este schimbarea nasterii de fii trupesti cu nasterea de fii duhovnicesti. Marea rosie ar fi moartea dintai, particulara, fata de pacat, iar iesirea din pustiu , dupa 40 de ani, si trecerea Iordanului ar fi un inceput al Parusiei, sau o pregatire a imparatiei launtrice a inimii , si a Bisericii in ansamblu, pentru venirea a doua in slava, si inniorea intregii creatii, tranfigurand-o in lumina, in slava cereasca, trecand-o prin focul Duhului. In concluzie, o revizuire a credintei in etapele de inceput este inevitabila, dar ea se face cu acelasi principiu al raportarii la Cruce, la noi sensuri ale ei, ca sa vinade aici POCAINTA, care numai ea deschide poarta credintei, pe care o intaresc doar Sfintele Taine, pana se dobandeste CREDINTA TARE. Dupa aceea incep altfel de urcusuri si coborasuri, fara indoieli, dar cu lupte pentru pastrarea TARIEI, a virtutii care se vede in implinirea poruncilor. Inca o data iertare, am pacatuit scriind prea mult, peste masura mea, avand totusi speranta de a folosi.
ApreciazăApreciază
Cristian, promit sa meditez la cele spuse de tine in dupa amiaza aceasta.
Nu prea imi e pe plac inghitirea dogmei colective si nici supunerea in fata autoritatii altcuiva decat in fata lui Dumnezeu direct. De ce sa nu poate Dumnezeu Atotputernicul sa ne transmita direct fiecaruia Adevarul si sa fie necesar sa se supuna omul altui om? Asa suntem cam pe aproape cu catolicii. Macar au recunoscut asta oficial.
Nu, nu ma supun nimanui decat lui Dumnezeu. Nu ma sperie nimeni cu Bau-Bau, Iad sau alte cestii-socoteli.
Mi-a placut astazi la biserica la Antim, ca era ordine desavarsita la slujba. Super predica parintelui Mihail! Referitor la predica despre Orbul din nastere si legatura dintre credinta si fapte, eu sunt de parere ca cel care are credinta, face faptele, deoarece are o inima noua. Asadar, faptele sunt roadele credintei!
ApreciazăApreciază
Cu riscul de a mi se sterge postarea – pentru ca, sunt o fire extrem de impulsiva mai ales cand vine vorba de a-mi sustine Credinta (Dreptslavitoare) – as avea de spus acestea:
Sonia :
Desi ai fost intrebata – carui cult apartii – nu ai raspuns.
Amicul tau Haym – de asemenea – nu a raspuns la doua intrebari esentiale (care evidentiaza cu argumente clare pacatul facut de evrei) – nu a raspuns ca…“venea seara, tarziu” si “nu prea stia sa foloseasca calculatorul”.
No comment!
Pe cine vreti sa prostiti? Mie imi este clar ca tu esti chibit (asa cum lesne se “vede” – aduni informatii in interesul Bandei) – faci parte din Biserica Evanghelica si, ai “misiune” de la Centru (ala sustinut si sponsorizat de amicii vostri – Haym-i). Cu viclenia caracteristica ispititorului spui ca “te folosesti de cele spuse aici, pe acest blog” – de fapt urmaresti sa “aburesti” – pe cine “pica”. Si mai esti sustinuta de “ai tai” prin voturi – pro – puse in dreptul postarilor tale. Sarmane suflete ratacite! V-a zapacit Cornilescu.
Pentru cine nu stie despre Cornilescu iata mai jos cateva date:
Dumitru Cornilescu (1891- 1975) – nascut ortodox – provenind din familie de preoti ortodocsi – a fost ierodiacon dar – A PARASIT CREDINTA ORTODOXA – fiind unul dintre fondatorii Bisericii Evanghelice Române. şi autor al unei traduceri în limba română a Bibliei – în 1921 – traducere folosita în rândul confesiunilor protestante (inclusiv cele neoprotestante). Această traducere NU A FOST APROBATA de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. In urma unor puternice divergenţe doctrinare cu cercurile teologice ale vremii, Cornilescu este sfătuit de însuşi Patriarhul Miron Cristea să plece pentru o vreme din România, motiv pentru care s-a mutat în Elveţia, unde a şi decedat în anul 1975.
Ceva ESENTIAL – spus de evrei – intr-un moment CRUCIAL :
„Rastigneste-L, rastigneste-L!…Sangele Lui asupra noastra si asupra copiilor nostri!….” (Matei 27, 19-26)
S-au (cam) blestemat singuri (gospodareste).- amicii tai.
Asa ca, Sonia draga – special for you – uite un citat (…cu dedicatie):
„Socotindu-se pe ei intelepti – au grait desertaciuni” – este dintr-o Rugaciune (ortodoxa – evident).
(Constiinta mi-a dat ghes – sa scriu aceste randuri. Si, cu riscul de a mi se pune eticheta de fundamentalist – parca tot as mai scrie – insa…ma opresc – deocamdata). Una stiu – ca un crestin – ORTODOX – nu poate fi NICIODATA ecumenist.
“Sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte…! ”
ApreciazăApreciază
Dragă Lumină Lină
Eu nu citesc mesajele celor care nu au un ton decent sau sunt pline de subtilitati. Vezi bine ca mesajul tău nu a fost şters, in schimb, eu am postat un mesaj cu un punct de vedere al rabinului Sorin Rosen, precum că evreii nu aveau cum să il ucida pe Iisus, numai ca mi-a disparut. S-ar putea sa dispara si acesta. (Desi nu e deloc nelalocul lui).
Dacă adun informaţii si apoi incerc să atrag userii aici, in interesul unei discuţii pro-contra pe teme importante si supăr pe cineva, Sorry! Nu sunt nici „chibit” si nici nu incerc sa zdruncin credinţa nimanui sau sa arunc cu „tiribombe”. Si nu obişnuiesc sa stau pe forumuri de mai mult timp. Acum este o excepţie.
Cred că această discuţie este incheiata de Părintele Mihail si argumentele lui Haym sau ce aş posta eu nu stiu dacă ar mai fi necesare. Daca vreti sa discutam in continuare, spuneti clar! Haym chiar nu vede mesajele si eu trebuie sa ii trimit link. El intră noaptea pe net, iar eu numai ziua.
Probabil ca suntem „oaspeti” pe acest blog, dar nu facem echipa. Stii tu…Poti demonstra ca ai dreptate, dar nu si ajuta pe cineva. Il poti „ingenunchia” cu vorba, dar sa nu il ajuti cu nimic altfel.
ApreciazăApreciază
completare
Dacă eşti atât de interesat/ă de subiectul acesta si doreşti un raspuns competent, cere lamuriri rabinului Sorin Rosen, fie pe site, fie pe mail. Mă indoiesc ca tu esti interesat/ă de cultura in general si nu doar sa ataci tot ce se opune doctrinei tale.
Eu apreciez la Haym ca a incercat si citirea NT. Este prima persoană de religie iudaică pe care o intalnesc(pe Net) care este interesată si de NT.
ApreciazăApreciază
Lumina Lina, da le-ai cam zis.
Posibil sa fie adevarat ce spui tu despre ei, insa uite oamenii astia totusi sunt pe aici. Mai intreaba una alta, mai zic una alta, dar cam atat. Si poate intr-o zi o sa simta si ei ortodoxia asa cum am simtit-o noi. Noi stim ca nimeni nu are cum sa ne ia ceea ce avem deja. Nu-i asa?
Ecumenismul si ortodoxia n-o sa se impace niciodata, insa sa stii ca-i plina biserica de oameni care nu stiu pericolul ecumenismului si care se cred ca afisand o iubire „pentru toti si pentru toate” e bine. Dumnezeu sa-i ajute sa inteleaga adevarul. Ecumenismul este erezie.
Doamne ajuta
ApreciazăApreciază
@@@@@@@ SONIA
…………….Chiar tu ai spus asta, sau faci exercitii de argumentare?????
……………”De ce sa nu poate Dumnezeu Atotputernicul sa ne transmita direct fiecaruia Adevarul si sa fie necesar sa se supuna omul altui om? Asa suntem cam pe aproape cu catolicii. Macar au recunoscut asta oficial.
Nu, nu ma supun nimanui decat lui Dumnezeu. Nu ma sperie nimeni cu Bau-Bau, Iad sau alte cestii-socoteli.”
Voi argumenta mai relaxat, si probabil nu voi reveni, am scris deja mult preamultsi se pare fara folos, asa ca scriu acest ultim mesaj legat de tema, cu datoria de constiinta ca la asemenea absurditate, pentru un crestin, este necesar sa fie precizat cat de cat un cadru minim.
Dumnezeu nu poate vorbi direct cu fiecare om in etapa cand este pacatos, ca sa-l protejeze pe om. Oricine crede ca exista Dumnezeu Creator stie , recunoaste ca trebuie sa se supuna lui Dumnezeu. Dar pacatul strica mintea si poti avea alunecari, chiar avand pe Dumnezeu in fata, te vei ascunde si IL vei minti, ca Adam in rai, sau chiar vei zice ca nu te supui. Atunci Dreptatea lui Dumnezeu va da omului plata pacatului, adica moartea. Deci tu erai moarta de mult in dialog direct cu Dumnezeu.
Iar raportarea lui Iisus la o colectivitate se face tot pe baza dreptatii: se considera ca este mai valoros decat toata omenirea, toata creatia, pentru ca era si Dumnezeu , nu numai om. De aceea si cand se adreseaza unui om , Dumnezeu se adreseaza de fapt intregii biserici, al carei reprezentant este acel om. Este un principiu aplicat mult mai strict la poporul evreu unde vorbea prorocilor ca sa transmita poporului.
Din pacate cine nu crede in iad va cadea in el , ca sa poti sa cunosti din experienta si astfel sa crezi. Daca nu se va indura Dumnezeu sa-ti dea destula suferinta in lumea aceasta materiala, vei cunoaste dupa invierea de obste, a tuturor, unii vor invia spre judecata, ca sa poata cunoaste iadul. ramanand vesnic in el. Nu ma adresez tie ca sa te sperii, ci te consider reprezentant al unei situatii generale, si prezint argumentele. Multumesc pentru prilejul de a scrie mesajul anterior care a fost si pentru mine un fel de sinteza, si uita-te mai bine la suferinta de pe pamant, caci ea este lasata ca sa fie un semnal despre iad, dar si sa opreasca pe om de la raucand durerea se manifesta asupra lui, nu numai asupra altora.
ApreciazăApreciază
Maaaa, hai ca ma faci sa ma simt ca la pocaitii aia care te persecutau sa spui ca il recunosti pe Iisus. Tu Cristian, sigur nu ai derivat aici in Ortodoxism? De unde stii matalutza ca eu mi-s pacatoasa?
Eu vorbesc din mai multe perspective, depinde in ce toane ma prinzi. Daca ma judeci din ce vorbesc pe Net, rau faci!
Iti spuneam despre pustnicii care nu coboara la biserica si nu se ataseaza la colectivitate. Ei nu fac parte din biserica?
ApreciazăApreciază
Fii in pace, nu despre tine vorbeam, despre ceea ce scrii. Toanele sunt pacatele libertatii, sunt pacate in sensul pur si simplu, adica actionezi din tine insati fara sa te intrebi ce parere are Dumnezeu. Dar ca sa te simti linistita ca in ortodoxia care zici ca o stii , te rog iarta-ma ca am depasit masura , si iti doresc sa te consideri pacatoasa asa ca orice ortodox.
ApreciazăApreciază
Lumina lina !, iată că ai revenit cănd tocmai mă pregăteam să te rog (la răndu-mi ), să nu renunți la a mai scrie. Opinia ta, așa plină de vervă cum e, e bine motivată și argumentată. Vorbești de fundamentalism. Deși nu posed decăt o cunoaștere sumară a ortodoxiei, cred totuși că ea (ortodoxia), intră în opoziție cu fundamentalismul. Dar..,date fiind vremurile și cauza ta, ” poziția ” ta mi se pare justă. Totuși….Fără să fiu naivă (pe căt pot și eu), haide să vedem Binele din om și nu răul. Desigur, părerea mea poate fi subiectivă fiindcă, în multe dintre afirmațiile și rătăcirile Soniei, mă regăsesc și eu. Și sănt sigură că asemeni ei, (mie), mulți dintre oameni. Cu regret și cu durere o spun: noi săntem majoritarii,nu voi !, Lumina lina. Iar dacă pe ea o suspectezi de acțiuni gen ”mossad”, în ce mă privește (îți poate confirma și părintele Mihail) sănt ortodoxă sadea și ”curată” ca lacrima. Repet: intervenția ta este salutară, mobilizatoare și cu un grad mare de.., discernămănt! Căci discernămănt sută la sută n-are nimeni! Sigur, e bine să fii tolerant și uman, dar nu excesiv de agreabil cu ”orice” fel de persoane, ptr. că riști să te năpădească. Dacă pe toți ”neaveniții” îi considerăm frați, te sufocă și riști, pănă la urmă să te și molipsești. (Eu sper să nu molipsesc pe nimeni.)
ApreciazăApreciază
Sonia, ce bine ți se potrivește ție (dar și mie, recunosc), cuvintele: ”Pănă vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu… Ca să nu fim jucăria valurilor, purtați încoace și încolo de orice adiere a învățăturii, prin înșelăciunea oamenilor, spre uneltirea rătăcirii.” Ca și tine, multă vreme m-am întrebat și eu: Ce este Credința?, și nu i-am găsit altă ”definiție” decăt – Încredere-n Domnul, în pofida tuturor raționamentelor logice. În pofida răutăților, nedreptăților acestei lumi. A crede fără dovezi palpabile, zapisuri și înscrisuri. Iar credința cred, că într-un fel, își dă măna cu noblețea: să ai încredere. Să nu te îndoiești. Să primești Adevărul. Nu există dovezi absolute. 1. Principiul incertitudinii. 2. Teoria relativității. 3. Nu există ”semne”. 4. Axiomele nu pot fi demonstrate. 5. Legile fizicii n-au decăt caracter de probabilitate. Singura cale care ne rămăne deschisă este a liberei credințe. A nevoii de Dumnezeu. A jinduirii după Dumnezeu. Că nu mai e chip să pășim mai departe în viață fără Dumnezeu, Crezănd că EL s-a făcut om spre a ne izbăvi. Marea mea problemă a fost (și încă este), soluția ”tragediei” spirituale, și a credinței. Care, teoretic știu, nu tăgăduiește realitatea ci o transcende. Chiar și întrebările pe care și le pune conștiința mea, a ta, sănt o minune și o taină. Natura cu legile ei implacabile sănt o minune. Și un mister.Omul însuși e un mister ptr. că îl locuiește divinitatea. Pleșu, cităndu-l pe Fericitul Augustin: ”Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și asemănarea Sa, în găndire: acolo e ”chipul” lui Dumnezeu.” Iată de ce găndirea nu poate fi înțeleasă nici de către ea însăși. Aceasta-i condiția umană. Nu-L credem. Nu ne credem unii pe alții. Nu vrem, nu putem, nu știm, nu ne străduim să-i credem pe ceilalți. Experiențele nu sănt transmisibile. Situația creștinului e la fel de paradoxală ca a celebrului personaj a lui Cervantes, spun la unison ”filozofii” noștri contemporani. E om și i se cere a fi Dumnezeu. A fost creat curat și e murdar. Și trebuie să se întoarcă la ceea ce a fost menit a fi. N. Steinhardt: ”Prin faptul că mă rog, deși mă îndoiesc, deși nu cred în mod absolut, cred! Aceasta e credința, depășirea punctului critic al dialecticii. Căt despre senzația de neputință, umilință, pe care o încercăm văzănd că nu putem crede intr-un mod absolut, trebuie să recunoaștem că jalnica ispită a necredinței, face parte integrantă din condiția noastră omenească. Vorbești și de Revelație. Hristos ne-a dat Revelația și Evangheliile. Dar opțiunea, hotărărea, pănă la urmă tot noi trebuie să o luăm. Hristos ne ajută, dar ne lasă liberi a decide. Săntem ajutați, călăuziți, ”consiliați” ,dar la final tot eul – care este liber, decide. Ce alegem ? Învățătura Bisercii, pe care mulți (chiar și eu),o consideră plină de idei fixe și rigoare, și-n fața căruia ne ”revoltăm”, socotind că nu mai săntem în perioada Ev. mediu, în care societatea era sufocată de dogmatismul Bisercii. Ori ”dreapta” noastră socotință și libertate pe care trebui să ne-o ASUMĂM ?!Mă tot întreb. Și nu e o întrebare gratuită, ci una FUNDAMENTALĂ !!
ApreciazăApreciază
Sorry, dar mesajele acestea enorme mă determina sa le citesc printre randuri ori sa le amân. Imi inchipui ce greu este pentru Haym sa citească.
Ana, nu suntem echipa(eu si Haym). Eu am invitat mai multe persoane aici(in general ortodocsi) si Haym a acceptat invitaţia. Eu cred ca o sa ma retrag, deoarece am avut patima aceasta cu Net-ul si forumurile religioase in trecut si mi-a daunat. Vedeti ca pe la neurochirurgie cu blocări de coloana erau si monahi. Cauza pentru mine a fost forţarea pozitiei la computer timp indelungat. A lor care să fi fost, ca o doctorita mi-a spus:”Să vezi ca si belutul asta are acelasi lucru!”, aratandu-mi un calugar tinerel. Si daca se intampla asta, pozitia sezânda pentru rugăciune e compromisă pentru totdeauna
Bye!
ApreciazăApreciază
Draga Sonia renuntatul la internet este bun. Toata tehnica asta folosita prea mult ne scoate de la rugaciune.
M-am gandit sa-ti las un cuvant de mangaiere aici, care sa-ti aline durerile provocate de rautatile noastre, si in gand mi-a venit un cuvant de la parintele Rafail Noica din conferinta despre post. Parintele spunea sa apelam la „satelitul Doamne” in orice imprejurare. Daca poti asculta-i conferinta si urmeaza-i indemnul. http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/692/Pr_Rafail_Noica__postul_si_iertarea
Noi toti aici nu ne cunoastem personal, asa ca nimeni nu te-a atacat pe tine anume sau pe H sau pe altcineva, ci a atacat un gand, un cuvant, venit de la vrajmas impotriva credintei noastre.
Nu suntem noi asa bravi aparatori ai credintei noastre acum, dar dintre noi vor fi unii care atunci cand v-a sosi momentul vor marturisi cu pretul vietii. Traim insa vremuri cand nu se cere pe fata sange, si de aceea inca mai cochetam cu credinta. Un lucru este clar insa. Daca stam departe de satelitul Doamne ne infundam in neputintele noastre.
Dumnezeu sa-ti ajute
ApreciazăApreciază
Scuze, dar pentru ca ai declarat ca te asemeni cu sonia, se poate spune pentru amandoua, ca acest fel de a inlantui ideile si intrebarile, este descris de Sf Apostol Pavel ca fiind o cercetare fara sfarsit care nu poate ajunge niciodata la cunoasterea adevarului, din cauza pacatelor la care nu se renunta. Cui ii place mai mult libertatea pacatelor decat libertatea fiilor supusi lui Dumnezeu, va fi FUNDAMENTAL in afara de adevar, pentru vesnicie, daca nu se va pocai . Despre voi, ce sa zic, poate da Domnul sa va pocaiti ca sa fiti ajutate de Sfintele Taine.
ApreciazăApreciază
NU a fost nici dorinţa, nici planul şi nici intenţia lui Dumnezeu ca Iisus să fie pus pe cruce. Răstignirea a fost plănuită de oamenii păcătoşi şi scopul primordial a fost acela de a-i închide gura, deoarece el strica lucrările diavolului, şi îi punea în primejdie împărăţia.
ApreciazăApreciază
„Evangheliile trebuie arse – scrie un rabin – fiindca paganismul e mai putin periculos pentru credinta evreiasca decat Crestinismul”.
Cei mai importanti oameni de cultura romani (ai vremii respective) – despre problema evreiasca:
http://miscarea.net/atitudini.html
http://bisericasecreta.wordpress.com/2008/12/11/dosare-secrete-privind-razboiul-nevazut-al-evreilor-sionisti-cu-romanii/
ApreciazăApreciază
Lumină Lină, nu inteleg ce legatură are mesajul tău cu ceea ce am afirmat eu, precum că:NU A FOST INTENTIA, DORINTA NICI PLANUL LUI DUMNEZEU CA IISUS SA FIE PUS PE CRUCE ?
Dacă Dumnezeu a plănuit ca Iisus să ajungă pe cruce, iar Satan a colaborat, poate are si el un merit ?
Nu conteaza cine a implinit planurile lui Satan!
Trimiţându-l pe Iisus pe cruce, prin intermediul autorităţii vremii, Satan transmitea omenirii ca aceasta este soarta tuturor celor care contestă, vorbesc de rău sau se aşează împotriva administraţiei prezente a Planetei, facandu-ne sa credem ca mesajul vine de la Dumnezeu:asa se va intampla tuturor celor care incalca legea.
De fapt mesajul suna cam asa din partea lui Dumnezeu: Aşa va face Satan celor care îndrăznesc să promoveze adevarul, contestând autoritatea diavolului şi descoperindu-l ca fiind un criminal. Miile de martiri crucificaţi stau mărturie că nu Dumnezeu se află în spatele crucii, acest groaznic instrument de tortură.
Cristian, nu am sustinut ca ştiu ortodoxismul. Nu il cunosc incă. Acesta este scopul pentru care ma aflu pe blog-ul Parintelui. Şi sper sa sfarsesc cu ortodoxismul cautarile mele. Studiile mele biblice s-au poticnit de momentul crucii.
Daca Iisus a ştiut ce are sa i se intample dinainte, nu inseamna ca scopul lui Dumnezeu era sa fie pus pe cruce.
Scopul venirii lui Iisus a fost de a-i face pe oameni drepti prin descoperirea lui Dumnezeu mai degraba, trezind la realitate.
Cum sa vină mantuirea noastra dintr-o astfel de „lucratură”?
ApreciazăApreciază
Uite ce spui, Sonia: „Studiile mele biblice s-au poticnit de momentul crucii.”
Mi se pare „normala” poticnirea ta.
Uite ce spune Apostolul neamurilor – Sfantul Apostol Pavel:
[Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier – este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim – este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este:”Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o.” ]
(Ep.1 Cor. Cap.1: 18-19)
Asa ca, „studiul tau biblic” inspirat (indeosebi) din biblia lui A.Pike te va „inalta” spre sheol ( שאול, „Sh’ol”).
Eu inchei dialogul cu tine si „ai tai” ca-mi vin in minte aceste citate (si nu pot sa nu tin cont de ele):
“De omul eretic, dupã una şi a doua sfãtuire, desparte-te” (Tit. 3, 10).
“Ce pãrtãşie poate fi între dreptate şi nelegiuire? Ce pãrtãşie poate sã fie între luminã şi întuneric?”
(II Cor. 6, 14).
Asculta – la adresa de mai jos. Poate, poate – „ceva” se va „misca” in inima ta.
Cu bine, Sonia!
ApreciazăApreciază
cristian,
mantuirea noastra sa vina din aceasta lucratura talhareasca? Cum sa colaboreze Dumnezeu cu Satana?
Aceasta este chiar produsul intunericului si nu are cum sa fie Dumnezeu arhitectul.
„. Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii ”
@cristian, am sesizat ca incerci mereu sa imi scrii numele cu litera mica, in schimb cineva nu poate sa faca la fel in ceea ce te priveste deoarece trebuia in acest scop sa existe si @cristian si @Cristian.
ApreciazăApreciază
Cristian, ai idee căți oamenii își pun problema ca și mine ? Sănt sigură că nu ! Marea masă. Atitudinea mea refractară – e față de Biserică ca instituție, nu de Dumnezeu. Cred c-am fost clară. Hai să vorbim cu cărțile pe față. A fi religios e întodeauna ideal, dacă nu ești și rău. Altfel, crede-mă, efortul mi se pare inutil. Și departe de mine dorința de-a jigni pe cineva, mulți sănt ”credincioși” din prudență (teamă), iar nu puțini, din oportunism – să se pună bine cu Dumnezeu. Un om cu Adevărat credincios, capătă prin adeziunea la sacru o deschidere mai mare către lucrurile exemplare, o mai bună înțelegere a celorlalți, devine BUN, pt. că are acea temere deschisă și o filiație în care să se plaseze. Creștinismul nu e ușor. Iar Hristos nu poate fi păcălit. EL aici, ne cere să ne purtăm după puterile noastre, creștinește ! Văd că ești sigur de credința ta. E treba ta. Eu nu am curaj să afirm că o am, ci mai degrabă mă stăpănește teama că-mi joc mie jocul credinței, că e o dorință a mea, o luptă….Fapt știut. Dumnezeu ne judecă și după gănduri. Prefer să îL rog ca în acel citat celebru: ”Ține-mă Doamne de urechi căci altfel te vănd ca Iuda !” Văd că îmi recomanzi pocăința .(nu că n-aș avea nevoie .) La tine, și la cei asemenea ție, m-am găndit eu, cănd am fost de părere ca pe ușa fiecărei Biserici să fie scrisă cu litere de-o șchioapă, pilda cu vameșul și fariseul care se urcă să se închine la Templu.
ApreciazăApreciază
P.S. Nu că eu aș îndrăzni să mă identific cu unul din ei. Fiindcă n-am respectat nicodată nici legea și litera asemeni fariseului, și n-am avut nicicănd POCĂINȚA vameșului – Ci doar dorința sinceră de al ruga pe Dumnezeu să mi-o dea….. (pocăința la ”vedere” e doar trufie și galgară. Ea strălucește la vedere, doar cănd atinge asemeni diamantului un anumit carat. ) Nu uita asta !
ApreciazăApreciază
Nu pot spune decat ca pare sa iti placa divagatia fara folos. Imi pare rau.
ApreciazăApreciază
« Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier – este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim – este puterea lui Dumnezeu.
Căci scris este:”Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o.”
Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia?
Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune.
Însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei – sminteală; pentru neamuri – nebunie.
Dar pentru cei chemaţi (şi iudei şi elini) : pe Hristos, puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu.»
(Sfântul Apostol Pavel – Ep.1 Cor. Cap.1:18 – 24)
NOTA: cei chemaţi = catehumeni
[Din fr. CATEHÚMEN, -Ă s.m./f. = adult care primeşte învăţătura religioasă în vederea botezului (în creştinismul primitiv)]
ApreciazăApreciază
Mie îmi pare rău, că te amăgești singur ! Exemplele astea îmi vin acum în minte : ”Să Iubești pe Domnul Dumnezeul tău…, Cine iubește pe mamă, fiu,… mai mult…,nu e vrednic de mine. Iubiți pe vrăjmașii voștrii, binecuvăntați pe cei ce vă blesteamă… Fiți SFINȚI precum…” Concluzie : la Hristos nu se ajunge așa..,hopa – țopa, făcănd figurație pe la Biserică, și crezănd că gata !, am trecut vămile, sănt izbăvit !! De aia mă tot întreb eu pe mine : vreau ? mă avănt ? pot ? Aa, am citit demult, cred că era vorba de un duhovnic îmbunătățit de la noi, mort de puțină vreme. Il visează ucenicul (la răndul lui îmbunătățit) plangănd. ”De ce plăngi părinte ?” – Plăng pt. voi, căci tare greu se mai intră în Împărăția Cerurilor . Aviz amatorilor ! Și tocmai pt. că îmi place ESENȚA și nu ”divagatia fără folos ”, închei aici, definitiv .
ApreciazăApreciază
În numele lui Isus (răspuns ocolitor Soniei)
Nu îmi revendic nicio apartenenţă religiosă şi nu vreau, de fapt nu pot să comunic cu extremiştii religioşi. Din punctul meu de vedere nu există o religie sau un cult „mai adevărat” sau „mai plăcut Domunului” decât altul. Îi rog pe toţi cei care au tentaţia să susţină că „Dumnezeul meu este mai adevărat decât Dumnezeul tău” să mediteze la două lucruri: cum ar fi fost viaţa lor religioasă dacă s-ar fi născut în alt timp sau înlăuntrul altei tradiţii religioase şi – iar asta mi se pare capital – ce părere îşi face Tatăl din Ceruri atunci când vede că proprii lui copii de pe pământ se străduiesc să îi câştige bunăvoinţa „ucigându-i” pe ceilalţi, din simplul motiv că „ceilalţi” îl percep pe Dumnezeu sub o altă formă. Ca şi cum propriul meu tată m-ar dezmoşteni în favoarea fiicei lui pentru simplul motiv că sufletul şi viziunea pe cere eu le împărtăşesc diferă de cele ale sorei mele. Cum credeţi că se simte Dumnezeu când vede că proprii lui copii – noi pământenii – ne chinuim să demonstrăm că Fiecare dintre noi Merităm atenţia Sa, uitând singurul lucru pe care orice Creator l-ar cere Creaţiei sale: „iubeşte şi fă ce vrei”. Îmi pare rău pentru cei care uită să trăiască şi să se împărtăşească din sufletul Celuilalt, al alterităţii. Nu au priceput nimic din iubirea Creatorului lor.
ApreciazăApreciază
„In numele lui Isus” este un tic verbal pe care il ai? Cum sa crezi in Creator fara sa fii religios? Nu stii ce spui! Iubirea este numai in inimile curate, iar acelea au si discernamantul de a spune celor care IL descriu gresit pe Dumnezeu, si se apropie de EL in inchinare fara puterea si adevarul tainelor revelate, ca de fapt nu gasesc pe Singurul Dumnezeu adevarat, ci se inseala. „Faci ce vrei” inseamna numai voia lui Dumnezeu; pentru acei oameni curati este spusa , nu pentru cei plini de pacate.
ApreciazăApreciază
Hristos S-a Inaltat!
Parinte Mihail,
Intamplator (sau poate nu), cautand informatii despre Talmudul Babilonian, am gasit aceasta adresa unde am citit cu mare uimire toate acele dovezi privitoare la Mesia.
http://www3.telus.net/public/kstam/en/temple/details/evidence.htm
Am intrebat mai inainte si mis-a spus ca site-ul apartine evreilor mesianici. Care este parerea dvs.?
Cu respect.
ApreciazăApreciază