Iată de ce se aduce sâmbătă seara lumina de la Ierusalim și se dă preoților din țările creștine pentru slujba Învierii de la miezul nopții.
Sabatul vechi-testamentar era ziua de pomenire a trecerii poporului iudeu condus de Moise Proorocul văzător de Dumnezeu prin Marea Roșie din țara robiei (sub Faraon, Egipt) în țara făgăduinței (Canaan). Dar sabatul era și o anticipare și o așteptare a sărbătorii adevăratei eliberări a poporului lui Dumnezeu din robia păcatului și a morții prin Iisus Hristos – Dumnezeu întrupat.
La Sfântul Mormânt (capela mică), lumina sfântă coboară an de an în cadrul slujbei Vecerniei Paștilor (care are loc în Sâmbăta Mare după amiază, pe la orele 13-14), după cântarea „Lumină lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc”, după rugăciunile patriarhului ortodox al Ierusalimului și ale tuturor clericilor și credincioșilor. Această lumină este împărțită creștinilor prezenți (unii o duc în case sau chiar în țările de unde au venit), dar este dusă și într-o candelă în altarul bisericii Învierii și de aici, la miezul nopții de sâmbătă-duminică, patriarhul (sau preotul din orice biserică ortodoxă) o împarte din nou creștinilor care participă acum la slujba Utreniei Praznicului (cunoscută ca slujba Învierii) adresându-le chemarea „Veniți de luați lumină!” și intonând cântarea repetată „Hristos a înviat din morți…”. Această lumină este o expresie a slavei divine necreate (lumina lină care dă viață, iubire și bucurie) în planul lumii create, o mărturie a iubirii, iertării și binecuvântării lui Dumnezeu către noi, oamenii, și o confirmare a Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, veste care, prin Apostoli și urmașii lor, a ajuns până la marginile lumii. Preluarea și prezența luminii sfinte de la Ierusalim în candelele credincioșilor ortodocși de pretutindeni arată și faptul că Evanghelia este una, Ortodoxia (credința „dată sfinților o dată pentru totdeauna”) este una, Biserica (Trupul) lui Hristos este una, calea sfințirii și mântuirii este una și anume pe treptele din Biserica luptătoare de pe pământ prelungite în Biserica triumfătoare din cer.