„…Pe baza cercetărilor făcute, specialiștii au ajuns să stabilească și cantitatea de timp necesară pentru ca acestea să aibă efecte pozitive și să le dea tinerilor o stare psihologică de bine. Astfel, s-a observat că acest nivel depinde de ziua săptămânii. În zilele lucrătoare, punctul maxim al stării de bine este atins de către adolescent la 1 oră și 40 de minute de jucat un joc video; 1 oră și 57 de minute de folosire a smartphone-ului; 3 ore și 41 de minute de urmărit videoclipuri; 4 ore și 17 minute de utilizare a computerului. În weekend, acest timp poate fi prelungit cu un interval cuprins între 22 de minute și 2 ore și 13 minute mai mult decât în cursul săptămânii, înainte de a începe să se facă simțite efectele negative6.
Atunci când, însă, aceste intervale optime de utilizare a lor sunt depășite, ele pot conduce la grave dezechilibre în viața personală și cea socială, în familie, la școală și în carieră. Și tot aceleași studii arată faptul că marea parte a dependenților de tehnologie sunt tot adolescenții. Una dintre explicații este aceea că, dacă puterea de a deosebi binele de rău se dobândește în jurul vârstei de 9-12 ani, discernământul sau capacitatea de autocontrol se consolidează în jurul vârstei de 25 de ani, timp în care mulți dintre ei au devenit robi ai diverselor ei forme: smartphone, tabletă, internet, rețele sociale etc.
Insistând asupra efectelor negative ale tehnologiei digitale, atunci când aceasta este folosită excesiv, Dmitri Avdeev, psihiatru rus creștin, enumera: modificări ale stărilor psihice în urma contactului excesiv cu calculatorul, mergând de la euforie la dependență și depresie digitală; dispariţia controlului asupra timpului de lucru la calculator; tendinţa presantă de a mări cantitatea de timp petrecut în interacţiune cu calculatorul (toleranță); declanșarea și accentuarea unei stări de disconfort psihologic (irascibilitate, deprimare, sentimentul „pustietăţii” și al golului sau al vidului existențial), în cazul imposibilităţii de a te afla la calculator; folosirea tehnologiei digitale și în mod deosebit a site-urilor de socializare pentru îmbunătăţirea dispoziţiei și uitarea tulburărilor ce tind a se croniciza și agrava, ceea ce constituie o modificare artificială a stării sale psihice. Iar acestea conduc la apariția unor probleme grave în plan social și interpersonal.
Totodată, stilul sedentar de viaţă, petrecută în faţa calculatorului, duce la afecțiuni ale coloanei vertebrale, ale stomacului, ale organelor respiratorii, la alterarea și deteriorarea vederii. Radiaţia electromagnetică, ionizarea nocivă a aerului, de care sunt responsabile dispozitivele și ecranele digitale, duc la slăbirea imunităţii, la boli de cap, la oboseală, la insomnie, stres, depresie şi alte tulburări nervoase.”
Tot articolul poate fi citit aici:
MĂRTURIE CREȘTIN-ORTODOXĂ 