Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie)


Astăzi, înainte însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu
şi propovăduirea mântuirii oamenilor,
în Templul lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată
şi pe Hristos tuturor mai înainte Îl vesteşte.
Acesteia şi noi cu mare glas să-i strigăm:
Bucură-te, Împlinirea rânduielii Ziditorului.

Predică rostită la 21 noiembrie 2014
Predică rostită la 21 noiembrie 2012

*

Sfântul Antim Ivireanul –
Cazanie la Vovedenie Bogorodiţe, noemvrie 21

Puţin ajutoriu va putea lua un bogat de la un sărac şi puţină laudă va auzi un cinstit de la un neînvăţat. Drept acéia dară şi eu, ştiindu-mi sărăciia bunătăţilor şi slăbiciunea învăţăturii, stau de mă mir ce voiu face. Că de o parte uitându-mă măririlor Preasfintei Fecioarei Mariei a căriia intrarea cea cu pohfală în bisérică astăzi prăznuim; de altă parte, văzând atâtea cinstite obraze, împodobite cu florile bunătăţilor şi cu înţelepciune, mă spăimântez şi nu cutez a grăi. Că ce tărie are ticăloasa mea limbă, a lăuda şi a cinsti cu vrednicie pre una ca aceasta, carea iaste aleasă şi întru tot îmbunătăţată mai nainte decât toată zidirea, după cum zice la Cântarea cântărilor? Sau ce putére are izvorul mieu cel cu o picătură de apă, să adape o grădină sufletească ca aceasta?

Iară încăşi, de vréme ce darul Duhului Sfânt, carele pururea tămăduiaşte céle neputincioase şi célia care nu sunt desăvârşit le împlinéşte, acelaş să-mi dea şi mie putére şi ajutoriu, ca să pociu zice puţine cuvinte în slava lui Dumnezeu şi întru cinstea şi lauda Născătoarei de Dumnezeu.

Véde-să în Sfânta Scriptură, la a treia carte a Împăraţilor, la al 6-lea cap, cum că împăratul Solomon au făcut casa Domnului cu trei despărţituri; şi în despărţitura cea dintâiu sta mulţimea norodului, întru a dooa despărţitură sta arhireii şi preoţii, iară întru a treia despărţitură era Sfânta Sfintelor, întru care nu putea să între nimenea, fără numai arhiereul, într-un an o dată, de tămâia locul acela şi să ruga lui Dumnezeu pentru mântuirea lui şi a norodului, precum zice fericitul Pavel, la al 9-lea cap către evrei: „La cortul cel dintâi pururea întra preoţii, de făcea slujbele, iară la cel de al doilea, într-un an o dată, singur arhiereul, nu făr’ de sânge carele aducea pentru dânsul şi pentru necunoştinţele norodului.”. Caré bisérică despărţitura cea dintâi, unde sta norodul să închipuia ceriului carele stă deasupra noastră, unde iaste văzduhul şi sânt acolea toate păsările céle zburătoare; iară a dooa despărţitură, unde sta arhiereii şi preoţii să închipuia ceriului al doilea, carele stă deasupra ceriului dintâi, unde sânt puterile céle cereşti, adecă îngerii şi sufletele drepţilor; iară a treia despărţitură, unde era Sfânta Sfintelor şi întra într-un an o dată numai arhiereul, să închipuia al treilea ceriu, carele stă deasupra celui de al doilea, întru carele nu întră nimenea, făr’ numai adevăratul arhiereu Hristos, Dumnezeul nostru.

Şi de pohtiţi ca să vă încredinţaţi cum că bisérica acéia era închipuirea ceriului, ascultaţi de vedeţi ce zice fericitul de Pavel, iară la al 9-lea cap cătră evrei: „Pentru că nu în sfinte făcute de mâni au întra Hristos, pildă celor adevărate, ci într-acestaşi ceriu să se arate acum féţii lui Dumnezeu pentru noi.”.

Şi pentru ce să numiia Sfânta Sfintelor? Nu pentru alta, fără numai căci era într-însa céle doao table ale legii ce au dat Dumnezeu lui Moisi în muntele lui Horiv şi toiagul cel înflorit al lui Aaron şi năstrapa cea cu mannă şi cădélniţa cea de aur şi lada legii. Iară eu pociu zice că să numiia mai vârtos Sfânta Sfintelor nu pentru căci era stătătoare într-însa numai céle lucruri trecătoare, carele închipuia multe taini ale biséricii noastre, ce şi pentru căci s-au învrednicit a lăcui într-însa 12 ani Sfânta sfintelor cea adevărată, adecă Sfânta Fecioară, care au născut mai presus de fire pre Sfântul Sfinţilor, pre Mesiia cel făgăduit.

Şi cum că să închipuia bisérica acéia ceriului iaste lucru dovădit, căci ia iaste ceriul cel adevărat carele au răsărit pre Soarele dreptăţii şi în pântecele ei au lăcuit ca întru al treilea ceriu o faţă a Sfintei Troiţe, Fiiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, adevăratul arhiereu, de au zidit a doua oară neamul omenesc şi să ruga lui Dumnezeu Tatăl pentru mântuirea lui Adam şi a necunoştinţei lui. Iară pricina pentru căci au întrat Sfânta Fecioară, de au lăcuit atâţea ani la acel loc sfânt, măcar că iaste ştiut la toţ iară încăş cu cuviinţă iaste să o spunem şi noi.

În vremile céle de demult era obicei la jidovi şi care om nu făcea coconi era hulit şi urât de toţi măcar de ar fi fost de neam cât de mare şi bogat; şi când ducea darurile lui la bisérică le priimiia preotul pre urma tuturor şi sta la bisérică mai jos decât toţi şi bucate nimeni nu mânca cu el, ci-l ţinea toţi ca pre un urgisit de Dumnezeu.

Deci, Ioachim şi Anna, fiind sterpi, s-au întâmplat, într-o sărbătoare mare ce avea jidovii, prin neştiinţă şi făr’ de nici un vicleşug, ca nişte oameni bogaţi şi de neam împărătesc ce era, au dus darurile lor mai nainte decât alţii la bisérică. Şi, văzându-i preotul, atâta i-au înfruntat şi i-au dojenit, cât i-au scos din bisérică cu mare ruşine şi cu multă urgie i-au gonit, împreună cu darurile ce adusése. (Oare, ce jale şi ce scârbă socotiţi că vor fi luat în inima lor nişte oameni mari ca acéia?) Iară ei, blagosloviţii, au priimit înfruntarea şi urgia preotului cu multă cucerie şi, plecându-şi capetele, să ducea plângând cu amar la casa lor, nezicând nimic, nimănui.

Iară acum să nu carea cumva să îndrăznească preotul, sau arhiereul, să înfruntéze pre cineva, nu pentru căci nu are coconi, ci pentru căci face fărdelegi şi strâmbătăţi, că apoi iaste vinovat morţii. Iară măcar că avea Ioachim şi Anna multă jale în inima lor, pentru urâciunea şi hula ce avea de cătră toţi pentru stârpiciunea lor, iară de pururea să ruga, cu lacrămi, dintru adâncul inimii lor, Stăpânului firii, ca să facă milă cu ei, să le dezlége sterpiciunea şi să le dăruiască roadă pântecelui lor; nu doară pentru ca să le rămâie după moartea lor feciori să-i pomenească, după cum pohtesc oamenii aceşti de acuma, sau să le moştenească moşiile ce numai cu făgăduială ca aceia ca, de vor naşte vreun prunc, au parte bărbătească, au parte femeiască, să-l închine lui Dumnezeu.

Vedeţi dară, acum, pohtă şi dragoste creştinească, vedeţi căldura de inimă, vedeţi râvnă. Cine să află acu, pre acéste vremi, au din cei bogaţi, au din cei săraci, măcar de ar avea 100 de feciori, să închine unul lui Dumnezeu? O ţin lucru necuvios şi lucru de nimica, zicând multe cuvinte deşarte, carele mă ruşinez a le grăi.

Însă, Dumnezeu, după cum zice David: „Voia celora ce să tem de Dânsul va face şi rugăciunea lor va asculta.”. Împlinindu-se sorocul sfatului lui Dumnezeu, cel mai nainte de toţi vécii şi sosind vremea şi ceasul acela, aflându-se şi vase alése ca acélia, binevoi Dumnezeu dă dăzlegă sterpiciunea Annei şi născu prin făgăduinţă, după cum au născut Sarra pre Isaac, Revecca pre Iacov, Rahil pre Iosif, făméia lui Manoe pre Sampson, Anna, făméia lui Elcana pre Samuil şi Elisaveth pre Ioann Botezătoriul. Aşa şi fericita Anna, făméia lui Ioachim, născu scaun sfânt lui Dumnezeu, pre Fecioara Mariia, ca să se odihnească pre dânsa Cela ce să odihnéşte pre scaunele céle îngereşti şi-şi găti Luiş ceriu însufleţit Cela ce au întărit ceriurile cu înţelepciunea Sa şi pământul l-au întemeiat pre ape, de Carele se cutremură toate adâncurile şi beznele iadului.

Şi au avut mare dreptate Ioachim şi Anna ca să nască pre una ca aceasta din pântecele lor; una pentru că era amândoi de neam împărătesc şi să trăgea din semenţiia lui David şi era foarte drepţi şi buni înaintea lui Dumnezeu şi alta că au câştigat această roadă blagoslovită cu multă durére de inimă, cu multe rugăciuni, cu multe milostenii şi cu multe lacrămi, după cum zice David: „Cei ce samănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera.”. Şi au câştigat adevărat o bucurie ca acéia, cât nu o au putut câştiga alţi părinţi din véci, nici vor câştiga, nici numele ce au câştigat ei a să numi părinţi ai lui Dumnezeu.

Drept acéia, trecând 3 ani după naşterea Fecioarei, o duseră părinţii ei la bisérică cu multă pohfală de fecioare, cu făclii aprinse, după prorociia lui David, să o închine lui Dumnezeu, după făgăduiala lor. Şi sosind la uşa biséricii, fericita Anna zise cătră preot, cu credinţă şi cu multă cucerire: „Priiméşte, preote a lui Dumnezeu, pre această cocoană, că iaste roada pântecelui mieu, pre carea o am câştigat cu multă durére de inimă, prin rugăciuni cu lacrămi amestecate şi o aşază în casa Domnului, că Lui I-o am făgăduit, pentru căci au făcut milă cu mine şi au rădicat deasupra mea hula norodului; priiméşte-o fără de nici o îndoială şi sârguiaşte de o du în bisérică fără de nici o zăbavă, că lui Dumnezeu o am închinat.”.

Care cuvinte auzindu-le preotul Zahariia şi văzând şi pe Preasfânta Fecioară, să minună şi zise cu bucurie mare şi cu glas de prorocie cătră Fecioară: „Tu eşti cu adevărat uşa cea de gând a vieţii, caré o au văzut prorocul Iezechiil închisă; ce-mi caută şi făr’ de voia mea a-ţi deschide uşile biséricii ca să intri într-însa să lăcueşti, că cu adevărat mai vârtos pentru tine au făcut Solomon, cu înţelepciunea de i-au dat Dumnezeu, acest lăcaş şi ţie au închipuit-o cunoscându-ți fecioriia cu ochii cei de gând ai prorociei lui. Şi ţie ţi să cuvine ca să lăcueşti într-însa, că acelia câte sta într-însa ţie să închipuia. Drept acéia, deaca s-au arătat adevărul, trebuie să se rădice umbra. Întră, fiica lui Dumnezeu, cu bucurie şi te veseléşte într-însa, că am cunoscut cu adevărat că s-au apropiat mântuirea lui Israil, Caré va să vie înfăţişat să se nască din tine. Întră preacurată, voioasă şi véselă, de te fă lăcaş desfătat preaînălţatului Iisus, Carele iaste Mântuitoriul lumii. Întră în locul cel ales, céia ce eşti aleasă mai înainte de véci, ca să te hrăneşti cu hrană cerească, carea va să-ţi fie trimisă de la Părintele vécilor, prin îngerii Săi. Întră în Sfânta Sfintelor, ca ceiia ce ţi să cuvine să auzi tainele céle acunse şi preaslăvite ce s-au grăit în cămările céle cereşti, că tu vei să naşti pre Ziditoriul a toată făptura. Întră de te fă mijlocitoare mântuirii omeneşti.”.

Şi întorcându-să preotul Zahariia zise şi cătră părinţi: „Bucuraţi-vă şi voi, soţie sfântă, păréche blagoslovită, Ioachime şi Anno, căci v-aţi învrednicit de v-aţi făcut părinţi a unii prunci sfinte ca aceştiia. Fericiţi sunteţi, cu toată fericirea, că de pe semnéle darurilor ce văz că are această cocoană asupra ei, cunosc adevărat cu duhul prorociei că ia iaste acoperământul goliciunii strămoşilor, oglinda prorocilor şi izbăvirea lumii.”.

Deci, cu acéste puţine cuvinte ce am zis, înţelégerea noastră cea de pre urmă iaste cum că pentru 2 lucruri au întrat sfânta Fecioară în Sfânta Sfintelor: una pentru ca să se curăţească de păcatul cel strămoşesc prin mijlocul cuvântului celui de bucurie ce aştepta să-i vie cu arhanghelul Gavriil şi alta, ca un vas ales ce era prin venirea Sfântului Duh şi prin umbrirea puterii Celui de sus să priimească în pântecele ei pre Fiiul şi Cuvântul lui Dumnezeu.

Drept acéia dară, trebuiaşte şi noi, când vom întra în sfânta bisérică, să ne curăţim întâi de păcatele noastre şi de cugetele céle vicléne şi apoi cu cunoştinţă întreagă să ne facem vase alése, să priimim, prin darul Duhului Sfânt, Cuvântul lui Dumnezeu în inimile noastre şi aşa, cu acest mijloc, vom fi adevăraţi prăznuitori, măcar că pe Preasfânta Fecioară, de vréme ce iaste şi să numéşte pricina tuturor bunătăţilor, nu iaste cu putinţă nici cu un mijloc să o cinstim şi să o prăznuim, precum să cade. Pentru că cinstea ei biruiaşte toată limba şi covârşaşte tot cugetul omenesc, iară încăş trebue cu frică şi cu bucurie; cu frică pentru păcat şi cu bucurie pentru mântuire să-i zicem toţi cu un glas: „Lauda cea îngerească, bucură-te, céia ce eşti plină de dar, Domnul e cu tine.”. A Căruia mila cea nespusă şi darul cel bogat să fie pururea cu noi cu toţi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.