Civilizația actuală a devenit dependentă de informatia intermediată de „ecrane” așa cum nu s-a mai întamplat niciodată în istoria omenirii. Toate civilizațiile umane au trăit într-o lume în care experiența directă a realitații și informația directă extrasă din realitatea înconjurătoare au fost dominante.
Vă invităm în zilele 23-25 mai 2022 sa participați la conferințele și workshop-urile organizate de Centrul de Spiritualitate „Sfântul Grigorie Palama” și Universitatea Politehnica București, unde vom aborda disciplina gândirii și exercițiul gândirii critice.
Agenda evenimentului:
Ziua 1: 23-05-2022 – Rectorat AN010 ! – Prima parte se constituie dintr-o prezentare a principalelor teme.
Ziua 2: 24-05-2022 Bibliotecă -sală 3:2! – Seminar interactiv – discuții și studii de caz – Teme: – Informația prin imagine intermediată și care sunt principalele probleme ale acesteia.
Ziua 3: 25-05-2022. Bibliotecă – sală 3:2! – Seminar interactiv – discuții și studii de caz. Cât de obiectivă și exactă este de fapt știința. – Teme: – Situația din sistemul de cercetare occidental atât anglo-saxon cât și cel din Uniunea Europeană.
Duminica Mironosițelor ca sărbătoare a femeii creștine,
importanța autorității părintești, pusă în discuție recent de inițiativa legislativă „Părinți educați, copii fericiți”, abuzul obligativității educației parentale și
întrebări discutabile din chestionarul de recensământ
Invitații Părintelui Bogdan Florin Vlaicu:
Marina-Ioana Alexandru, avocat la Baroul Bucureşti, mediator, apărătoare a drepturilor și libertăților ființei umane,
Tatiana Petrache, master în patrologie, filolog și publicist, și
părintele arhimandrit Mihail Stanciu de la mănăstirea Antim din București
Un interviu cutremurător cu Părintele Jean Boboc despre transumanism, religia mondializării. Suntem în fața unei revoluții „en marche”, a unui totalitarism, prelungire a marxismului, care vizează crearea omului nou
În interviul de mai jos Jean-Michel Vernochet, cunoscut jurnalist francez dialoghează pe tema transumanismului cu Părintele Jean Boboc, preot econom stavrofor la Catedrala Ortodoxă Româna „Sfinții Arhangheli” din Paris. Părintele Jean Boboc este doctor în medicină la Facultatea de medicină din Paris și doctor în teologie la Institutul Saint Serge din Paris. Discipol al lui Mircea Eliade și unul dintre principalii traducători în franceză ai Părintelui Dumitru Stăniloae, este și rectorul Centrului Ortodox de Studii și Cercetare „Dumitru Stăniloae”, unde ține cursuri de antropologie și bioetică. Recent, Părintele Jean Boboc a publicat o carte care se numește: „Transumanismul decriptat – Metamorfoza corăbiei lui Tezeu” – prefațată de profesorul Pierre Magnard, profesor emerit la Sorbona.
Jean-Michel Vernochet: Astăzi vom vorbi despre o chestiune foarte importantă, care este transumanismul, cât și despre alte chestiuni de actualitate. Mai întâi putem spune că preocuparea medicinii tradiționale este de a vindeca și a preveni boala, de a „repara” corpul. Pe de altă parte, astăzi sunt oameni care cred că am intrat într-o realitate augmentată, când se modifică omul, se denaturează. Vorbim de căi intruzive când se încorporează omului anumite proteze electronice, se fac implanturi în creier. Alții ar vrea, pe alte căi, să modifice genomul uman, să modifice organismele genetic [OGM]. Și, aceștia vor să facă revoluție, să facă un marș forțat, să „meargă mai repede decât muzica”, adică să forțeze lucrurile.
Dragi prieteni, vă invit vineri, 18 februarie 2022, de la ora 20:30, (21:30, ora României), să participați la cursul 53 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască: o dezbatere cu invitații mei speciali, Marina-Ioana Alexandru, avocat la Baroul Bucureşti, mediator, apărătoare a drepturilor și libertăților ființei umane, părintele arhimandrit Mihail Stanciu de la mănăstirea Antim din București, doctorand în teologie la Tesalonic și inginer, și Cătălin Sturza, cunoscut jurnalist creștin. Vom vorbi despre convoiul pentru libertate, din Canada până în România, unde va ajunge în această vineri la București, inocularea copiilor, pașaportul sanitar, relaxarea restricțiilor în lume, criza civilizației contemporane, frica de virus și de război. Vă propunem o abordare documentată a acestor subiecte, o evaluare a perioadei pe care o traversăm, soluții la provocările spirituale adresate de acestă criză, o dezbatere liberă despre situația actuală și răspunsuri la întrebări care vă tulbură pacea sufletească, argumentate cu precizări ale specialiștilor din diferite domenii. Cursul va fi transmis în direct pe Facebook și pe Zoom. Vă puteți conecta pe platforma Zoom la acest link: https://us02web.zoom.us/j/5518086863.
Dragi prieteni, vă invit vineri, 11 februarie 2022, de la ora 21:30 (ora României), să participați la cursul 52 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască: o dezbatere cu invitații mei speciali, Virgiliu Gheorghe Vlăescu, doctor în bioetică și coordonator al clinicii ImunoMedica din București, și părintele arhimandrit Mihail Stanciu, inginer și doctorand în teologie. Vom vorbi despre Metataverse, manipularea prin mass-media și social-media, considerente bioetice referitoare la Transumanism, Marea Resetare, criza actuală și Marea Revenire la Hristos. Vă propunem o abordare documentată a acestor subiecte, o evaluare a perioadei pe care o traversăm, soluții la provocările spirituale adresate de acestă criză, o dezbatere liberă despre situația actuală și răspunsuri la întrebări care vă tulbură pacea sufletească, argumentate cu precizări ale specialiștilor din diferite domenii.
Dragi prieteni, vă invit vineri, 4 februarie 2022, de la ora 20:30, (21:30, ora României), să participați la cursul 51 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască: o dezbatere cu invitații mei speciali, părintele arhimandrit Mihail Stanciu, inginer și doctorand în teologie, și Ștefan Cârstea, cercetător științific la Institutul de fizică și inginerie nucleară din Măgurele. Vom vorbi despre provocările actuale ale noilor tehnologii: hibridizarea omului cu calculatorul prin cipuri și nanoboți și cu animalul prin transplant, transumanismul și ispita metataversului. Vă propunem o abordare documentată a acestor subiecte, o evaluare a perioadei pe care o traversăm, soluții la provocările spirituale adresate de acestă criză, o dezbatere liberă despre situația actuală și răspunsuri la întrebări care vă tulbură pacea sufletească, argumentate cu precizări ale specialiștilor din diferite domenii.
ARE DEATHS AND ADVERSE HEALTH EFFECTS AFTER VACCINATION AGAINST COVID-19 RELATED IN A PATHOLOGICALLY DETECTABLE WAY? – https://pathologie-konferenz.de/en/
…Coerciția prin măsuri restrictive împotriva nevaccinaților și favoruri pentru vaccinați în condițiile în care se afirmă că „vaccinarea este voluntară” constituie un comportament discriminator. Implementarea vaccinării arată clar că nu este o alegere personală, ci mai degrabă o conveniență socială – ceva așteptat de la un membru al unei populații, similar plății impozitelor (Giubilini, 2020). Măsurile se adresează, în general, celor care ezită față de vaccin, mai degrabă decât celor care se opun ferm vaccinării (Pierik, 2018). Prin generarea unei norme sociale de vaccinare, făcând refuzul vaccinului costisitor sau incomod și oferind asigurări că și alții își aduc contribuția, se speră a îmbunătăți ratele de utilizare a vaccinurilor.
Utilizarea coerciției și stimulentelor pentru a stimula vaccinarea pare cu atât mai bizară cu cât s-a constatat că vaccinații transmit virusul SARS CoV-2 și se pot îmbolnăvi. Ultimele cercetări chiar sugerează că vaccinații sunt mai vulnerabili la varianta Omicron decât nevaccinații…
Pr. Bogdan-Florin Vlaicu: Cursul 50 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască, o dezbatere cu invitații mei speciali, părintele arhimandrit Mihail Stanciu de la mănăstirea Antim din București, doctorand în teologie la Tesalonic și inginer, și cunoscutul jurnalist creștin Cătălin Sturza. Iată câteva subiecte care vor fi abordate: vești bune privind încetarea restricțiilor și a pandemiei în mai multe țări, scuze din partea unor jurnaliști pentru că au dezinformat în perioada crizei, atitudinea Bisericii privind inocularea și pașaportul sanitar în România și Grecia și provocări bioetice recente. Vă propunem o abordare documentată a acestor subiecte, o evaluare a perioadei pe care o traversăm, soluții la provocările spirituale adresate de acestă criză, o dezbatere liberă despre situația actuală și răspunsuri la întrebări care vă tulbură pacea sufletească, argumentate cu precizări ale specialiștilor din diferite domenii.
Spre finalul cărții (F. M. Dostoievski, Crimă şi pedeapsă, traducere de Ştefania Velisar Teodoreanu şi Isabela Dumbravă, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969; romanul a fost publicat iniţial în 1866) avem un pasaj excepțional:
„Raskolnikov zăcu în spital pînă la sfîrşitul postului şi Săptămîna Mare. Aproape întremat, îşi aminti de visurile lui pe cînd zăcuse cu febră mare şi în delir.
I se părea mereu că lumea întreagă este osîndită să cadă victimă unei ciume înfiorătoare, nemaiauzită şi nemaivăzută, venită din străfundurile Asiei spre Europa. Trebuia să piară toţi, în afară de cîţiva aleşi. Apăruseră nişte trichine noi, nişte fiinţe microscopice, care pătrundeau în corpul omului. Aceste fiinţe erau înzestrate cu raţiune şi voinţă. Oamenii în corpul cărora pătrundeau turbau şi-şi pierdeau minţile. Dar niciodată, niciodată oamenii nu s-au considerat atît de inteligenţi şi atît de siguri de adevărul lor precum cei atinşi de boală. Li se părea că niciodată n-au existat verdicte, deducţii ştiinţifice, convingeri morale şi credinţe mai neclintite ca ale lor. Sate întregi, oraşe întregi, popoare întregi se molipseau şi cădeau pradă nebuniei. Toţi erau agitaţi şi nu se înţelegeau între ei; fiecare credea că el singur cunoaşte adevărul şi deznădejdea, uitîndu-se la ceilalţi, se bătea cu pumnul în piept, plîngea şi-şi frîngea mîinile. Oamenii nu mai ştiau să judece ce este bine şi ce este rău. Nu ştiau pe cine să condamne şi pe cine să achite. Se omorau între ei într-o furie absurdă. Se adunau în armate, dar armatele acestea, pornind în campanie, începeau să se destrame, rîndurile se desfăceau, ostaşii se năpusteau unii împotriva celorlalţi, se împungeau, se tăiau, se sfîrtecau şi se mîncau între ei. În oraşe, zile întregi suna clopotul de alarmă; erau chemaţi toţi, dar cine chema şi pentru ce chema nu ştia nimeni, şi toţi erau alarmaţi. Oamenii părăsiseră meşteşugurile cele mai obişnuite, fiindcă fiecare îşi propunea ideile, reformele, şi nu puteau să cadă la o înţelegere între ei; agricultura era părăsită… Casele luau foc, începuse şi foametea. Toţi şi toate se prăpădeau. Ciuma se întindea, înainta mereu. Din lumea întreagă nu se puteau salva decît cîţiva oameni curaţi la suflet, oameni aleşi, destinaţi să dea naştere unei noi omeniri, să reînnoiască viaţa, să purifice pămîntul; dar nimeni nu-i lua în seamă pe aceşti oameni, nimeni nu le auzea vorba şi glasul.
Ce-l chinuia pe Raskolnikov era că visul acesta absurd lăsase în mintea lui urme adînci, care stăruiau, şi că nu se putea scutura de spaimele acestui coşmar apăsător. Săptămîna Mare trecuse; zilele erau călduroase, senine, zile de primăvară…”
MĂRTURIE CREȘTIN-ORTODOXĂ 