Iată de ce este importantă dimensiunea duhovnicească a educației și autoeducației în sensul dezvoltării personale reale a omului care tinde în mod natural spre o fericire eternă (ca urcuș neîncetat în lumina lui Dumnezeu).
Temele abordate aici:
Maica Domnului, virtutea, frumusețea și mijlocirea ei pentru noi
Sfinții Părinți Ioachim și Ana, dragostea lor față de Dumnezeu și educația dată Preacuratei Fecioare Maria
importanța iubirii dintre părinți, sacralitatea sexualității și a vieții intrauterine: formatarea neuro-endocrină și intelectual-emoțională a pruncului
importanța educației creștine în cultivarea iubirii corecte de Dumnezeu și de sine: interiorizarea valorilor și experiențelor duhovnicești ca hrană pentru veșnicie
ura de sine și manifestarea ei autodistructivă prin patimi
statornicia în credință, trezvia și paza de vicleniile diavolești care deturnează gândurile, preocupările, puterile și atașamentele omului de la cele sfinte (duhovnicești) la cele pământești și pătimașe (iluzorii).
Materialul video este important și oripilant totodată; surprinde o realitate de care nu putem și nici nu trebuie să facem abstracție: odată cu accesarea lumii virtuale (mai ales prin internet), pline de ispite înlănțuite și atrăgător ambalate, copiii și tinerii sunt expuși unor metode de formatare/reeducare mentală cu urmări patologice foarte serioase, nu doar psihologice, ci și duhovnicești. Pentru că dincolo de dereglările psiho-neurologice, fenomenele patologice (care tind să capete proporții epidemice!) sunt mult mai grave și mai complexe, fiind amestecate cu forme de narcisizare și demonizare, mai mult sau mai puțin agresive și obsesive. Faptul că tinerii „contaminați” nu se mai pot controla/cenzura și au manifestări violente și obscene confirmă realitatea posesiei lor de către duhuri necurate mult mai puternice care-și impun voința lor distructivă și blasfemică (precum în cazul demonizaților gadareni). De aceea terapia acestor noi boli necesită în mod obligatoriu și urgent remedii duhovnicești și bisericești (pocăință și Spovedanie, credință, rugăciune și post, asceză/nevoință, priveghere/trezvie și meditație/cugetare la cele înalte, milostenie și angajare în acțiuni filantropice, slujbe, pelerinaje, discuții duhovnicești) și o atentă călăuzire spirituală și familială, nu doar psihologică și medicală.
Nu este doar ciudat, ci și foarte îngrijorător. Izolarea și anxietatea pe care le-am îndurat din cauza COVID au un efect de durată și nedorit asupra unui număr tot mai mare de adolescente (și nu numai) – se pare că le-a provocat un fel de sindrom Tourette. Au ticuri incontrolabile. Medicii nu înțeleg de ce, dar nu există nicio îndoială că este o afecțiune mentală foarte reală. Și chiar mai bizar, se pare că videoclipurile populare de pe TikTok joacă un rol în această situație. Pentru tinerele fete care suferă, nu există niciun filtru, ceea ce este un mod de a vă avertiza că limbajul din această înregistrare este uneori ofensator. Am extras în textul de mai jos doar câteva secvențe, dar recomand vizionarea întregului material cu mare atenție și seriozitate.
Cazul Metallica Torzillo
Metallicai i-au aparut „ticurile” in martie 2020, cand avea 14 ani: gesturi si sunete care au sfarsit prin a-i domina fiecare moment in care este treaza. Cuvinte si gesturi jignitoare, care s-au intensificat si se petrec tot timpul. Stim cand s-a trezit dimineata fiindca rasuna toata casa. […]
Mama: – E foarte greu sa o vezi cum dintr-o adolescenta sclipitoare, isteata, vioaie, extrem de indepedenta, a ajuns sa fie prinsa ca intr-o inchisoare in propria ei minte, in propriul ei corp. […]
Jurnalista: – Si cum se manifesta ticurile tale?
Metallica: – Țip, urlu, lovesc cu picioarele, cu pumnii, ciupesc, mușc, scuip. […]
In timpul lockdownului, si sora Metallicai, Charlie, de 17 ani, a dobandit ticuri, mai putin grave.
Cazul Michaela
Mama Michaelei: – Ticurile nu erau doar verbale. Statea in maini, se tavalea pe jos. Ma sunau de la scoala: “Saptamana asta, iarasi are un tic: face spagatul!”.
Michaela: – Loveam cu piciorul, aruncam cu ce-mi pica in mana, am lovit peretele de am facut gaura de mai multe ori. Am incercat sa-mi smulg cu dintii un deget de la mana… Deci a fost foarte chinuitor – si pentru mine si pentru cei din jur. Eram tot timpul nervoasa.
Michaela nu era insa nici pe departe singura. Expertii nu reusesc sa dea de capatul unei adevarate explozii de cazuri identice in intreaga lume. (Atenție!)
MĂRTURIE CREȘTIN-ORTODOXĂ 