Dragi prieteni, vă invit vineri, 18 februarie 2022, de la ora 20:30, (21:30, ora României), să participați la cursul 53 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască: o dezbatere cu invitații mei speciali, Marina-Ioana Alexandru, avocat la Baroul Bucureşti, mediator, apărătoare a drepturilor și libertăților ființei umane, părintele arhimandrit Mihail Stanciu de la mănăstirea Antim din București, doctorand în teologie la Tesalonic și inginer, și Cătălin Sturza, cunoscut jurnalist creștin. Vom vorbi despre convoiul pentru libertate, din Canada până în România, unde va ajunge în această vineri la București, inocularea copiilor, pașaportul sanitar, relaxarea restricțiilor în lume, criza civilizației contemporane, frica de virus și de război. Vă propunem o abordare documentată a acestor subiecte, o evaluare a perioadei pe care o traversăm, soluții la provocările spirituale adresate de acestă criză, o dezbatere liberă despre situația actuală și răspunsuri la întrebări care vă tulbură pacea sufletească, argumentate cu precizări ale specialiștilor din diferite domenii. Cursul va fi transmis în direct pe Facebook și pe Zoom. Vă puteți conecta pe platforma Zoom la acest link: https://us02web.zoom.us/j/5518086863.
Pr. Bogdan-Florin Vlaicu: Cursul 50 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască, o dezbatere cu invitații mei speciali, părintele arhimandrit Mihail Stanciu de la mănăstirea Antim din București, doctorand în teologie la Tesalonic și inginer, și cunoscutul jurnalist creștin Cătălin Sturza. Iată câteva subiecte care vor fi abordate: vești bune privind încetarea restricțiilor și a pandemiei în mai multe țări, scuze din partea unor jurnaliști pentru că au dezinformat în perioada crizei, atitudinea Bisericii privind inocularea și pașaportul sanitar în România și Grecia și provocări bioetice recente. Vă propunem o abordare documentată a acestor subiecte, o evaluare a perioadei pe care o traversăm, soluții la provocările spirituale adresate de acestă criză, o dezbatere liberă despre situația actuală și răspunsuri la întrebări care vă tulbură pacea sufletească, argumentate cu precizări ale specialiștilor din diferite domenii.
Virusul a fost folosit ca un instrument de intimidare, de șantaj, de supunere a populației și de inoculare a normalității absurdului. Asta este lumea în care am ajuns să trăim astăzi și, repet, cel mai mare învins al pandemiei a fost democrația! (min. 18:47)
Ortodoxia în general este reticentă la ecourile corectitudinii politice. Dacă observați, de obicei, cei care sunt provacciniști agresivi sunt și purtători ai valorilor de tip comportament sexual nonprocreativ, sunt și cei care au alimentat BLM cu toată acea propagandă legată de protecția persoanelor de culoare, sunt cei care alimentează doborârea statuilor și rediscutarea trecutului și, în general, susțin o nouă idolatrie care alungă toți idolii istoriei și încearcă să pună în loc, practic, toate lucrurile astea. Așadar, virusul a devenit o chestiune ideologică. România a respins această nouă ideologie. Și asta și datorită substratului ortodox. (min. 25:27)
Faptul că această epidemie se concentrează mai ales în statele europene și-n America de Nord, acolo unde s-a dus o politică de vaccinare acerbă, arată că, de fapt, vaccinul n-a făcut decât să slăbească sistemele imunitare, să pună virusul în stare de alertă și să dezvolte alte variante și până la urmă a prelungit și a agravat epidemia. Rămân la opinia că dacă acest vaccin, așa cum au spus mari specialiști laureați ai premiului Nobel, s-ar fi lăsat pentru perioade după, spunându-se că este o mare greșeală să vaccinezi în perioada de recrudescență a unei epidemii, acum lucrurile ar fi stat mai bine. Vaccinul, pe ansamblu, dacă luăm în considerare și slăbirea sistemului imunitar și efectele marginale și efectele adverse și discriminările pe care le-a creat și loviturile pe care le-a dat democrației, vaccinul a făcut mai mult rău decât bine. (min. 35:26)
La întrebarea de ce nu mă vaccinez, primul meu răspuns e: pentru că m-aș simți umilit, pentru că ar trebui să mă supun unor lucruri absurde, unor lucruri în care nu cred și care mi-ar îngenunchea sufletul; și îngenuncherea sufletului poate fi și o poartă deschisă pentru îngenuncherea trupului… (46:50)
Deci marele învins este binele individual, demnitatea umană, capacitatea omului de a fi stăpânul destinului său și de a fi cel care comunică cu corpul său într-o formulă osmotică. Se rupe sufletul de trup, se rupe om de om… (1:08:42)