Adrian Vornicu – Interviuri de folos

Informații lămuritoare găsiți aici:
www.vitalitatesiprotectie.ro.

Simpozionul internațional „Dumitru Stăniloae” – Iași, 10-12 mai 2023 (LIVE)

http://www.simpozionstaniloae.ro/

https://www.simpozionstaniloae.ro/quo-vadis-interogatii-actuale-privind-varstele-vietii-spirituale/programul-simpozionului-2023

*

Dialog duhovnicesc între Pr. Bogdan Florin Vlaicu și Arhim. Hrisostom de la Schitul Sfântul Antonie cel Mare din Kalambaka (5 august 2022)

Convorbire cu părintele arhimandrit Hrisostom, fost stareț al Mănăstirii meteoritice “Sfânta Treime”, mare duhovnic, la schitul său “Sfântul Antonie cel Mare” suspendat în peștera meteorei din Kalambaka, pe care l-a ctitorit și unde s-a retras, pentru a viețui ca sihastru, de 12 ani. Temele acestei convorbiri duhovnicești sunt de mare actualitate și vă vor interesa pe toți. În perioada de șapte ore cât sunt deschise zilnic, mănăstirile din Meteora sunt luate cu asalt de valuri de turiști, iar puținii viețuitori se ascund. De aceea, pentru accesul la spiritualitatea meteoritică, prin lucrarea providențială a lui Dumnezeu, am avut parte de călăuze din partea locului, prieteni întâlniți în Belgia, soții Eleni și Theodor, cel care mi-a tradus din greacă în franceză răspunsurile părintelui.

Părintele Bogdan Florin Vlaicu: Părinte Hrisostomos, iată, a fost această criză care a trecut, dar nu de tot, încă nu s-a încheiat, iar oamenii se întreabă ce e de făcut, cum trebuie procedat pentru a putea rezista în lumea aceasta atât de dificilă, în care crizele se suprapun.

Părintele Hrisostom: Cred că dacă ne uităm în istorie, vedem că toate crizele s-au repetat. Domnul îngăduie acest lucru, pentru a corecta răul. Dumnezeu Își face bine lucrarea Sa. Ce trebuie să facem noi? Să avem răbdare și să încercăm să nu realimentăm această criză. Rugăciune, răbdare și să încercăm să purtăm mereu lupta cea duhovnicească. De la venirea Sa în lume și până la a doua venire a Mântuitorului, tot apar crize, iar Dumnezeu îngăduie acest lucru. Problema este în altă parte: cum înfruntăm noi această criză? Trag oare eu învățăminte de pe urma acestei crize sau devin tot mai rău? În orice situație dificilă, de aceste lucruri este nevoie: de multă, multă răbdare și de multă, multă rugăciune.

Părintele Bogdan Florin Vlaicu: S-a folosit frica drept instrument de asuprire a oamenilor, pentru a face presiune asupra lor să se supună. Oamenii sunt înspăimântați, se tem. Ce putem face pentru a scăpa de frică?

Părintele Hrisostom: De fapt, ceea ce trebuie este să se întărească credința credincioșilor. Fiindcă, după cum spune Sfântul Apostol Pavel, credința alungă frica. Dacă eu cred că sunt în mâna lui Dumnezeu, nimic nu mă poate înfricoșa. Frica e un lucru cât se poate de omenesc, dar ea este alimentată de puținătatea credinței. Oamenii care aveau flacăra iubirii de Dumnezeu lăsau frica deoparte și își dădeau și viața întreagă pentru dragostea de Dumnezeu. Nu se temeau. Ceea ce ne lipsește este credința. Apostolii spuneau: „Adaugă-ne credință!”

Cursul 57 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască

Pr. Bogdan Florin Vlaicu – Anunț:

Dragi prieteni, vă invit vineri, 18 martie 2022, de la ora 20:30, (21:30, ora României), să participați la cursul 57 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască: o dezbatere cu invitații mei, părintele arhimandrit Mihail Stanciu, inginer și doctorand în teologie, și Ștefan Cârstea, cercetător științific la Institutul de fizică și inginerie nucleară din Măgurele. În aceste vremuri întunecate, vom vorbi despre tainele luminii create și necreate în fizica cuantică și în teologia ortodoxă, despre recenta premieră a hologramei fotonului, despre armele luminii și lumina ca armă. Vă propunem o abordare documentată a acestor subiecte, o evaluare a perioadei pe care o traversăm, soluții la provocările spirituale adresate de acestă criză, o dezbatere liberă despre situația actuală și răspunsuri la întrebări care vă tulbură pacea sufletească, argumentate cu precizări ale specialiștilor din diferite domenii.

Vă rog să distribuiți acest anunț care nu ajunge la majoritatea prietenilor mei din cauza unui sabotaj al rețelei de socializare!

Vă puteți conecta pe platforma Zoom la acest link: https://us02web.zoom.us/j/5518086863.

Cursul este transmis în direct și pe pagina de Facebook a Părintelui Bogdan Florin Vlaicu – https://www.facebook.com/profile.php?id=100012995081762.

Transumanismul – noua religie seculară a Noii Ordini Mondiale

Cea mai cuprinzătoare analiză a fenomenului/ideologiei o găsim în cartea Părintelui Jean Boboc – Transumanismul decriptat. Metamorfoza navei lui Tezeu. O recenzie deosebită a cărții a făcut-o prof. univ. Sebastian Moldovan aici – https://www.activenews.ro/stiri/TRANSUMANISMUL-DECRIPTAT.-Prof.-univ.-dr.-Sebastian-Moldovan-Parintele-Jean-Boboc-despre-metamorfozele-umanului-171780.

https://www.scribd.com/document/561596187/Pr-Jean-Boboc-Transumanismul-decriptat

Dă clic pentru a accesa pr.-jean-boboc-transumanismul-decriptat.pdf

*

Un interviu cutremurător cu Părintele Jean Boboc
despre transumanism, religia mondializării.
Suntem în fața unei revoluții „en marche”,
a unui totalitarism, prelungire a marxismului,
care vizează crearea omului nou

În interviul de mai jos Jean-Michel Vernochet, cunoscut jurnalist francez dialoghează pe tema transumanismului cu Părintele Jean Boboc, preot econom stavrofor la Catedrala Ortodoxă Româna „Sfinții Arhangheli” din Paris. Părintele Jean Boboc este doctor în medicină la Facultatea de medicină din Paris și doctor în teologie la Institutul Saint Serge din Paris. Discipol al lui Mircea Eliade și unul dintre principalii traducători în franceză ai Părintelui Dumitru Stăniloae, este și rectorul Centrului Ortodox de Studii și Cercetare „Dumitru Stăniloae”, unde ține cursuri de antropologie și bioetică. Recent, Părintele Jean Boboc a publicat o carte care se numește: „Transumanismul decriptat – Metamorfoza corăbiei lui Tezeu” – prefațată de profesorul Pierre Magnard, profesor emerit la Sorbona.

Jean-Michel Vernochet: Astăzi vom vorbi despre o chestiune foarte importantă, care este transumanismul, cât și despre alte chestiuni de actualitate. Mai întâi putem spune că preocuparea medicinii tradiționale este de a vindeca și a preveni boala, de a „repara” corpul. Pe de altă parte, astăzi sunt oameni care cred că am intrat într-o realitate augmentată, când se modifică omul, se denaturează. Vorbim de căi intruzive când se încorporează omului anumite proteze electronice, se fac implanturi în creier. Alții ar vrea, pe alte căi, să modifice genomul uman, să modifice organismele genetic [OGM]. Și, aceștia vor să facă revoluție, să facă un marș forțat, să „meargă mai repede decât muzica”, adică să forțeze lucrurile.

Atitudini și articole interesante

*

„Civilizația „ecranelor”, a realității virtuale – de la cinematograf și televizor până la internet și telefonul mobil – a produs mutații esențiale în modul de gândire al generațiilor actuale. Aceste schimbări sunt însă de dată oarecum recentă, dacă ne raportăm la momentul inventării cinematografului, trecând prin televizor și ajungând în zilele noastre la ecranele de smartphone. Aceste schimbări se suprapun peste altele, mai vechi, care au început să apară odată cu Revoluția franceză, iar apoi cu Revoluția științifică și industrială, și care au alterat fundamental spiritul critic și viziunea asupra realității a omului modern, în comparație cu omul dinaintea ecranelor și omul pre-ideologic.

Capacitatea omului de a emite o evaluare critică este condiționată de accesul lui la realitate, iar accesul neintermediat la realitate produce experiență de viață. Experiența de viață neintermediată a fiecăruia dintre noi este unică și fundamentală supraviețuirii la nivel primar. Prin „realitate” se înțelege acea percepție la care au acces cele cinci simțuri ale noastre – văzul, auzul, mirosul, pipăitul, gustul –, dar și gândirea, care le procesează. Această experiență este primul scut care ne ferește de manipulări sau minciuni grosolane. Copiii, și mai ales copiii mici, nu au spirit critic. Ei cred orice li se spune. De aceea le și plac poveștile, pentru că ei cred în realitatea poveștilor. Unul dintre motivele principale pentru care copiii sunt atât de creduli este tocmai lipsa lor de experiență de viață. Dacă îi spui unui copil să-și bage mâna în foc, ar putea să accepte fără probleme, tocmai pentru că nu are experiența focului.

Din păcate, tocmai acest scut primar de apărare mentală a fost puternic afectat prin apariția mass-mediei și a ecranelor. Suntem, de departe, generația cea mai ruptă de realitate din istoria omenirii. O statistică oficială din 2012 descoperea că adolescenții petrec în jur de 12 ore în fața unui ecran de orice fel (de la TV la smartphone). În 2018, Pew Research, un reputat think-tank din Statele Unite, raporta că aproape 40% dintre tinerii între 18-29 de ani sunt online „aproape constant”. Categoria matură, 30-49 de ani, este și ea constant online în proporție de 36%. Noua generație, așa-numita „generație Z”, născută după 2000, bate toate recordurile, și nu este deloc surprinzător. Peste 50% dintre ei sunt online „aproape constant”, unde „constant” înseamnă „zi și noapte”. Aceasta înseamnă că, în perioada de veghe, omenirea întreagă nu este „conectată” la realitatea înconjurătoare, nu interacționează cu cei din jurul lor pentru perioade lungi de timp. Miliarde de oameni sunt pur și simplu absenți, iar absenteismul lor de „aici și acum” este înlocuit, din ce în ce mai mult, cu prezența în „realitatea” virtuală.

Prima caracteristică fundamentală a acestei „realități” o reprezintă faptul că, spre deosebire de realitatea clasică, este „o lume” construită de alții, cu reguli făcute de alții, cu informații pe care simțurile noastre nu le pot controla. De fapt, am fost setați să ne obișnuim cu înlocuirea treptată a experienței noastre de zi cu zi, asupra căreia avem control direct, cu o altă realitate, cea a ecranelor, asupra căreia nu avem control.”

Articolul integral aici: https://www.activenews.ro/opinii/ANALIZA-STIINTA-CA-INSTRUMENT-POLITIC-SI-LIMITELE-FRICII.-Increderea-fanatica-fara-nici-o-legatura-cu-realitatea-a-omului-actual-in-%E2%80%9Estiinta-%E2%80%9Etehnologie-si-%E2%80%9Eexperti-172540

*

„Ce altceva este această dorință obsesivă de perfecționare și ameliorare a omului căzut prin tehnologie și inginerie genetică, dacă nu o parodie de îndumnezeire, o caricatură a sfințeniei? Transhumanismul este un soi de îndumnezeire răsturnată, care nu mai este îndreptată către Dumnezeu, ci dorește cucerirea veșniciei prin instrumentele vremelniciei. Omul îndumnezeit, sfântul, este singurul care cunoaște cu adevărat o preschimbare și o desăvârșire a întregii sale ființe. Are harisme mai presus de fire. Prin darul lui Dumnezeu, cunoaște cele trecute și cele viitoare, vede cele nevăzute și înțelege cele de necuprins cu rațiunea, transcende spațiul și timpul, vindecă boli și biruiește moartea, și este împreună-împărat al lumii și istoriei, ca prieten și frate al lui Hristos și fiu al lui Dumnezeu-Tatăl, după har. Sfântul este viu în veac, nu are nevoie de carcasa unui robot pentru a dăinui în timp, ci trupul său rămâne nestricat, mărturie văzută a unirii sale cu Dumnezeu, în timp ce cu sufletul este lucrător în Împărăția lui Dumnezeu.”

Articolul integral aici: https://www.familiaortodoxa.ro/2022/02/06/de-la-marea-resetare-la-marea-intoarcere-la-hristos/

George Becali, un om al faptelor

Chiar dacă limbajul lui este pestriț uneori, avem ce învăța din faptele și cuvintele sale, mai ales că, prin unele experiențe, Dumnezeu l-a corectat pedagogic de multe lucruri rele. Nici acum nu e normativ, dar merită apreciat și efortul lui cultural-duhovnicesc mai ales din ultimii ani… În fond, Dumnezeu este cel ce alege și mântuiește din cea mai grea boală și pe cel mai rătăcit și detestabil om ca să și-L facă fiu veșnic și moștenitor al Împărăției Sale.

Eleodor Bistriceanu – Inteligența animalelor. O introducere prin experimente (prezentare de carte)

Puține sunt cărțile pe care le-am apreciat de „la prima vedere”. Pentru că nu doar titlul atrăgător, coperțile sugestive și forma grafică excepțională au contat în evaluarea mea, ci mai ales conținutul ideatic și estetic m-au convins din ce în ce mai mult, cu fiecare pagină citită… Cartea domnului Eleodor Gh. Bistriceanu intitulată „Inteligența animalelor. O introducere prin experimente”, apărută de curând (noiembrie 2021) la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca, este una dintre aceste bijuterii culturale care strălucesc multicolor/politematic și ne încântă ochii cei înțelegători, oferindu-ne felurite „vederi”, la diferite niveluri de zoom, aș putea zice, din spectacolul minunat al naturii.

• 

• 

• 

• 

Scrisă cu multă grijă la detalii, cu acribie matematică și entuziasm, cartea ne dezvăluie întâi de toate personalitatea, cultura și căutările autorului. Și prin această reușită editorială, Eleodor Bistriceanu ne face părtași căutărilor și cercetărilor sale începute încă din anii studenției, de când a pornit în descifrarea sensurilor profunde ale lumii în care trăim, ale lumii vii și raționale din care facem parte, cu care comunicăm și din care ne cuminecăm. Este uimitoare ușurința și eleganța cu care autorul ne face părtași „vederilor” la nivel micro- și macro-, individual și social (căci toate vietățile au și manifestări cognitive și comunitare), împletind reflecțiile teoretice cu rezultatele practice ale experimentelor în concluzii impresionante.

Jim Caviezel – Mărturii despre dragostea și iertarea lui Dumnezeu

Știință sau ideologie? Realitate sau nebunie?

Pr. Bogdan Florin Vlaicu – Cursul 35 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască – 18.06.2021 (materialismul cu toate fațetele lui – abordare istorică, ideologică, social-politică – partea a II-a)

Dragi prieteni, vă invit vineri, 18 iunie 2021, de la ora 20:30, (21:30, ora României), să participați la cursul 35 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască: o dezbatere cu invitații mei speciali, Ana Bahmuțan și Teofil Duțu, medici întorși în țară după 20 de ani de activitate în diaspora, autori ai cărții, publicată recent, „În căutarea adevărului pierdut. O incursiune în frământările omului modern”. Vom continua să vorbim despre impunerea gândirii materialiste în istorie și actualitate, trecând prin revoluțiile engleză, franceză și rusă până la neomarxismul contemporan, înțeparea copiilor și adevărurile ieri cenzurate, azi acceptate. Vă propunem o abordare documentată a acestor subiecte, o evaluare a perioadei pe care o traversăm, soluții la provocările spirituale adresate de acestă criză, o dezbatere liberă despre situația actuală și răspunsuri la întrebări care vă tulbură pacea sufletească, argumentate cu precizări ale specialiștilor din diferite domenii. Vă puteți conecta pe platforma Zoom la acest link:https://us02web.zoom.us/j/5518086863.

Cursul va fi transmis în direct pe Facebook: * Link aici *

Pr. Bogdan Florin Vlaicu – Cursul 33 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască – 4.06.2021 (materialismul cu toate fațetele lui – abordare istorică, ideologică, politică – partea I)

Învățătura ortodoxă în raport cu viziunea științifixă despre cosmos

Propaganda ideologizată a științei aplică azi porunca „crede și nu cerceta!” cu o violență mai ceva ca Inchiziția catolică din Evul Sclavagist sau ca Bolșevismul sovietic din Evul Socialist, aproape obligându-i pe toți oamenii să primească pecețile aa… dogmele ateist-materialiste ale tehnologismului transumanist anticreștin cu o supușenie oarbă și totală. De aceea trebuie să deschidem bine și la timp ochii minții ca să ne educăm gândirea în lumina învățăturilor Sfinților Părinți ai Bisericii luminați de Duhul Adevărului (singurul infailibil în cer și pe pământ) și să dobândim viața și mintea lui Hristos-Logosul divin. Vorba ceea: Este cert că Adevărul te face liber, dar dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu, iar regretele tardive nu-ți ușurează nici robia, nici suferințele…

Pentru cei ce mai vor să citească și să înțeleagă câte ceva despre cosmologia ortodoxă hristocentrică în raport cu viziunea științifixă „despre lume și viață” (cauza multor rele contemporane în sufletul omului, în societate și în ecologia planetară), recomand capitolele de mai jos din cartea Sensul creației. Actualitatea cosmologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul:

IV. Cosmologia în Ortodoxie şi Occident
Ştiinţele naturii şi cosmologia / 126
Cosmologia autonomă şi cosmologia teonomă / 133
Creaţionism şi evoluţionism / 136
Criza ecologică şi sfârşitul lumii / 141.

Dă clic pentru a accesa cosmologia-ortodoxa-vs-conceptia-stiintifica-despre-lume-si-viata.pdf

Știu că în secolul vitezei și al superficialității e greu să aloci 15-20 de minute ca să citești câteva pagini, dar chiar merită, măcar „de dragul diversității”. Se pot înțelege multe dintre rădăcinile postmodernismului și neomarxismului progresist contemporan ce reflectă ideologia/distopia huxley-orwelliană de tip „cancel culture” care pendulează între hedonism și nihilism, dar nu-l înnobilează pe om, oricâte artefacte tehnologice și-ar implanta acesta ca să-și depășească condiția biologică. „Lumea modernă a ajuns să definească „progresul” în funcție de cât de tare se îndepărtează de moralitatea creștină. Secretul Noii Moralități este negarea sufletului. Evul Progresivist nu înțelege virtutea și dărâmă civilizația pe care a moștenit-o. Eutanasia este un simbol potrivit: ultimul sacrament al unei societăți care nu mai aspiră la rai, ci doar la o distrugere fără durere.” (Joseph Sobran – EVUL ÎNTUNECAT, NOUA MORALITATE, Editura Contramundum, 2020, p. 14-15)

Cum se poate dezumfla bășica retoricii ateiste…

De ce Dumnezeu face de rușine știința acestei lumi și pe cei nedrepți cu semenii lor?…

Sfântul Apostol Pavel afirmă în prima sa epistolă către corinteni, la cap. 1:
„19. Căci scris este: „Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o”, (…)
27. Ci Dumnezeu Şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca să ruşineze pe cei înţelepţi; Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le ruşineze pe cele tari”
și la cap. 3:
„19. Căci înţelepciunea lumii acesteia este nebunie înaintea lui Dumnezeu, pentru că scris este: El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor.”,

amintind de Sfântul Prooroc Isaia care a spus la cap. 29:
„14. De aceea voi face pentru poporul acesta minuni fără seamăn. Înţelepciunea celor înţelepţi se va pierde şi isteţimea celor isteţi va pieri.
15. Vai de cei ce ascund lui Dumnezeu taina planurilor lor, ca faptele lor să se facă la întuneric! Vai de cei care zic: „Cine ne vede? Cine ne ştie?”.
16. Ce stricăciune! Oare olarul poate fi socotit drept lut? Lucrul poate oare zice despre lucrător: „Nu m-a făcut el!” Vasul zice oare despre olar: „El nu pricepe?”. (…)
19. Cei smeriţi se vor bucura întru Domnul şi cei săraci se vor veseli de Sfântul lui Israel.
20. Că apăsătorul nu va mai fi, cel batjocoritor va pieri, distruşi vor fi cei ce pândeau să facă rău,
21. Cei care găseau vină oricui, pentru un cuvânt în faţa lumii întind cursă judecătorului şi pentru nimic răpesc dreptul celui cinstit.”.

Omul şi cosmosul. Tehnica (Capitolul II din cartea lui Nicolai Berdiaev „Împărăţia lui Dumnezeu şi împărăţia cezarului”)

Omul este o fiinţă naturală legată prin multiple fire de viaţa cosmică şi dependentă de circuitul acesteia. Corpul omului este determinat de procese fizico-chimice. Omul moare ca fiinţă naturală şi partea lui materială se împrăştie în univers. El tră­ieşte în lumea naturală şi trebuie să intre în relaţie cu ea. Taina omului nu constă însă în aceea că el nu este numai o fiinţă naturală şi nici nu poate fi explicat prin natură. Omul este totodată o personalitate, adică o fiinţă spirituală care poarta în sine chipul dumnezeiesc. Situaţia lui în lumea naturală este, de aceea, tragică. Omul reprezintă nu numai unul dintre obiec­tele acestei lumi; el este, înainte de toate, un subiect care nu poate fi derivat din obiect.

În acelaşi timp, atitudinea omu­lui faţă de cosmos este determinată de faptul că el este micro­cosmos, conţine în sine cosmosul sau istoria. Omul nu poate fi o parte a ceva, el este întregul. Datorită principiului său spi­ritual omul nu se subordonează naturii şi nu depinde de ea, deşi forţele naturii sînt în stare să-l distrugă. Dacă omul ar fi prin excelenţă o fiinţă naturală şi finită, moartea lui n-ar avea nimic tragic; tragică este moartea unei fiinţe nemuritoare care tinde spre infinit. Numai dacă îl privim din exterior, prin prisma obiectului, omul ne apare ca o parte a naturii; din perspecti­va spiritului însă, natura este cuprinsă în el. De unde rezultă dubla relaţie a omului cu cosmosul. El este deopotrivă sclavul şi stăpînul naturii. Locul central al omului în natură nu este nicicum determinat astronomic, şi nici nu s-a schimbat după Copernic: el nu depinde defel de descoperirile ştiinţelor naturii. Locul lui este determinat de spirit. De aceea, tema de bază o constituie raporturile spirit-natură, libertate-necesitate.

În evoluţia relaţiei omului cu cosmosul pot fi stabilite patru perioade: 1) inserarea omului în viaţa cosmică, dependenţa de lumea obiectivă, slaba conturare a personalităţii umane; este perioada în care omul nu devenise încă stăpîn al naturii, păstrînd faţă de aceasta o atitudine magică şi mitologică (zoo­tehnie primitivă şi agricultură, sclavie); 2) eliberare de sub stăpînirea forţelor cosmice, de duhurile şi demonii naturii, lupta prin asceză şi nu prin tehnică (forme elementare de administrare, iobăgie); 3) mecanizarea naturii, cucerirea ei prin ştiinţă şi tehnică, dezvoltarea industriei în forma ei capi­talistă, eliberarea şi aservirea muncii, înrobirea ei prin exploa­tarea mijloacelor de producţie şi necesitatea vînzării muncii pe un salariu; 4) dezagregarea ordinii cosmice graţie desco­peririi infinitului mare şi mic, apariţia noilor forme de orga­nizare, bazate, spre deosebire de formele organice, pe tehnică şi maşinism, creşterea înspăimîntătoare a puterii omului asupra naturii şi aservirea omului propriilor sale descoperiri. Această diferenţă în relaţia omului cu natura este una tipologică şi nu cronologică, chiar dacă schimbarea vremurilor şi-a avut im­portanţa ei. În prezent însă, cînd am intrat în era tehnicii, exis­tă şi alte motive de îngrijorare. Dacă în trecut omul se temea de demonii naturii şi Hristos l-a eliberat de demonolatrie, astăzi el se teme de mecanismul universal al naturii. Puterea tehnicii constituie ultima metamorfoză a împărăţiei cezaru­lui. Ea nu mai cere sacrificiile pe care le cerea împărăţia ceza­rului în trecut. Este vorba de ultimul stadiu al secularizării, de descompunerea centrului într-un şir de sfere autonome distincte şi de pretenţia uneia dintre ele la o atestare abso­lută. Omul se află sub influenţa uneia dintre sferele autono­me. Se poate construi mental şi o a cincea perioadă în relaţia omului cu natura. În această perioadă se va accentua stăpîni­rea de către om a forţelor naturii, eliberarea reală a muncii şi a muncitorului, subordonarea tehnicii faţă de spirit. Toate acestea presupun însă o mişcare spirituală care ţine de resor­tul libertăţii.

Cum să-mi trăiesc viața?

Deși altădată l-am criticat punctual pentru opinia sa (Despre radiația electromagnetică pulsatorie. Cât de nocivă este tehnologia wifi-xG?), prezentarea de acum a lui Cristian Presură este foarte reușită! Evident, se pot face observații referitoare la evoluționismul științific autonom, la estimarea timpilor cosmici sau la „credința fără Biserică”. Dar, într-adevăr, cărțile lui Luc Ferry și lui Viktor Frankl sunt o provocare pentru toți. Fiecare avem zbaterile noastre în căutarea adevărului și în înțelegerea/asumarea rostului nostru. Zice un dicton apocrif că două zile sunt importante în viața unui om: prima – când se naște, și a doua – când înțelege de ce. Așadar, omul trece de la lumina cea simțitoare la cea înțelegătoare, iar dacă sporește în viața duhovnicească, intră și în lumina cea necreată (a veacului viitor), adică trece de la frumusețea creată (care are și ea un adânc indefinit) la cea necreată (care e ontologic infinită) a iubirii dumnezeiești. Dar bine este să umblăm pe căi bătătorite, curate, ca să nu ne rătăcim și să ne păgubim inutil (nu doar de timp, ci și energie și de sănătate).

În viața Bisericii și în cultura lumii foarte mulți Sfinți Părinți au fost vârfuri ale erudiției (nu doar teologice) în vremea lor și nu numai. Pe mine, încă din perioada ocupației cu științele exacte (matematică, fizică, computere, transputere, biotehnologie), m-a fascinat Sfântul Maxim Mărturisitorul (care a unificat știința, credința și arta într-o minunată viziune unitară despre existență) vorbind despre LOGOS și KOSMOS, așa încât, la finalul Facultății de Teologie am publicat teza mea de licență „Sensul creației. Actualitatea cosmologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul” și ca rod al căutărilor mele referitoare la relația între teologie, filozofie și știință și implicațiile ei în viața omului.