Învierea fiicei lui Iair (predici)

Evanghelia Duminicii a 24-a după Rusalii (Învierea fiicei lui Iair) Luca 8, 41-56

În vremea aceea a venit la Iisus un om al cărui nume era Iair și care era mai-marele sinagogii. Și, căzând la picioarele lui Iisus, Îl ruga să intre în casa lui, că numai o fiică avea, ca de doisprezece ani, şi ea era pe moarte. Iar, pe când se ducea Iisus şi mulţimile Îl împresurau, o femeie, care de doisprezece ani avea curgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată averea ei şi de nici unul n-a putut să fie vindecată, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui şi îndată s-a oprit curgerea sângelui ei. Și a zis Iisus: Cine s-a atins de Mine? Dar toţi tăgăduind, Petru şi ceilalţi care erau cu El au zis: Învăţătorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmtorează, şi Tu întrebi: Cine S-a atins de Mine? Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva, căci am simţit o putere care a ieşit din Mine. Atunci femeia, văzându-se vădită, a venit tremurând şi, căzând înaintea Lui, a spus de faţă cu tot poporul din ce pricină s-a atins de El şi cum s-a tămăduit îndată. Iar El i-a zis: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace! Pe când încă vorbea El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii zicând: A murit fiica ta. Nu mai supăra pe Învăţătorul. Dar Iisus, auzind, i-a răspuns: Nu te teme; crede numai şi se va izbăvi. Şi, venind în casă, n-a lăsat pe nimeni să intre cu El decât numai pe Petru, pe Ioan şi pe Iacov, pe tatăl copilei şi pe mamă. Și toți plângeau şi se tânguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme. Și râdeau de El, ştiind că a murit. Iar El, scoţând pe toţi afară şi apucând-o de mână, a strigat, zicând: Copilă, scoală-te! Şi duhul ei s-a întors şi a înviat îndată; şi a poruncit El să i se dea copilei să mănânce. Şi au rămas uimiţi părinţii ei. Iar El le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.

Predică rostită în 6.11.2011 la Biserica Spitalului de Endocrinologie (C.I.Parhon)

Predică rostită de Părintele Chiril Lovin în 6.11.2011.

https://ziarullumina.ro/teologie-si-spiritualitate/evanghelia-de-duminica/invierea-fiicei-lui-iair-dar-al-milei-dumnezeiesti-166749.html

https://doxologia.ro/iair-pedagog-al-parintilor-care-iubesc-copiii

Predici la prăznuirea Sfintei Parascheva (14 octombrie)

Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip;
că, luând crucea, ai urmat lui Hristos;
şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător;
ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.
Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură,
Preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.

Părintele Chiril Lovin – Predică după Priveghere, 13.10.2011

Predică după Sfânta Liturghie, 14.10.2011

Predici la prăznuirea Sfântului Antim Ivireanul

Priveghere, 26 septembrie 2019

Priveghere, 26 sept. 2018

Priveghere, 26 sept. 2017

Priveghere, 26 sept. 2016

Cateheza „Didahiile Sfântului Antim Ivireanul”, 5 iulie 2016

Pescuirea minunată (predici la Duminica a XVIII-a după Cincizecime)

„În vremea aceea Iisus ședea lângă lacul Ghenizaret și a văzut două corăbii oprite lângă țărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejele. Atunci El, urcându-Se într-una din corăbii, care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puțin de la uscat și, șezând în corabie, învăța din ea mulțimile. Iar când a încetat să vorbească, i-a zis lui Simon: Îndepărteaz-o la adânc și lăsați în jos mrejele voastre ca să pescuiți. Și, răspunzând, Simon a zis: Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și nimic n-am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele. Și, făcând ei aceasta, au prins mulțime mare de pește, încât li se rupeau mrejele. De aceea, au făcut semn celor care erau în cealaltă corabie să vină să-i ajute. Și au venit și au umplut amândouă corăbiile, încât erau gata să se scufunde. Iar Simon-Petru, văzând aceasta, a căzut în genunchi, înaintea lui Iisus, zicând: Ieși de la mine, Doamne, că sunt om păcătos! Căci spaimă îi cuprinsese, pe el și pe toți cei ce erau cu el, pentru pescuirea atâtor pești. Tot așa și pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau împreună cu Simon. Și a zis Iisus către Simon: Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni. Și, trăgând corăbiile la țărm, au lăsat totul și au mers după El.” (Luca 5, 1-11)

https://doxologia.ro/viata-bisericii/comentarii-patristice/evanghelia-despre-pescuirea-minunata-comentarii-patristice

*

22 septembrie 2019

23 septembrie 2018

24 septembrie 2017

28 septembrie 2014

26 septembrie 2011

Datornicul nemilostiv (Duminica a XI-a după Cincizecime)

Predica din 24 august 2014

Predica din 16 august 2015 (Sfintii Martiri Brancoveni, Pilda datornicului nemilostiv, Iertarea semenilor)

Citiți și predica Sfântului Nicolae Velimirovici: https://marturieathonita.ro/pilda-datornicului-nemilostiv/.

Vindecarea lunaticului – Duminica a X-a după Cincizecime

Predica din 13.08.2017

Dumnezeu intensifică harul și puterea Lui în omul care are credința cea vie (lucrătoare prin iubire), post și rugăciune, alungând demonii și dereglările produse de păcate (bolile sufletești și trupești).

Sfinții Apostoli Petru și Pavel

„Cei ce sunteţi între apostoli mai întâi pe scaun şezători şi lumii învăţători,
Stăpânului tuturor rugaţi-vă,
pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre mare milă.”

Predica din 29 iunie 2013

Cateheza „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din 29 iunie 2010

*

*

Sfântul Antim Ivireanul

Luna lui iunie, 29 de zile.
Cazanie la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Atâta sânt de mari vredniciile ale slăviţilor apostoli Petru şi Pavel, carii să prăznuesc astăzi, cât nu iaste cu putinţă limba omenească a le grăi.

Atâta sânt de multe învăţăturile lor céle vrédnice de minune cât întrec la număr năsipul mării şi stélele ceriului. Atâta sânt de minunate vitejiile lor, cât nu e să o priceapă toată limba pământească şi să nu să minunéze toată mintea omenească. Atâta sânt de slăvite faptele lor, cât covârşesc tot cuvântul şi fac făr’ de graiu toată mintea spre lauda lor şi spre cinstea pomenirii lor.

Deci, nu mă pricep ce voiu să fac astăzi, pentru ca să împlinesc lauda prăznuirii lor. Să vorbesc? Dară, ce cuvânt vrédnic va putea să aducă mintea mea cea proastă şi neştiinţa învăţăturii méle, ca să poată mări, după cum să cade vredniciilor lor céle mari? Să tac iar? Mă tem că mă voiu osândi, ca un nemulţemitor şi ca acela ce ascunde facerile céle mari de bine, carele ei au arătat în politiia cea creştinească, în bisérica cea pravoslavnică şi peste tot pământul ce iaste supt soare luminând limbile céle întunecate, povăţuind la credinţa cea adevărată oile céle rătăcite şi adăogând mulţime de credincioşi în bisérica lui Hristos.

Sfântul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni (6 decembrie)

„Îndreptător credinței și chip blândeților,
învățător înfrânării te-a arătat pe tine turmei tale
adevărul lucrurilor.
Pentru aceasta ai câștigat cu smerenia cele înalte,
cu sărăcia cele bogate.
Părinte Ierarhe Nicolae,
roagă-L pe Hristos Dumnezeu
să mântuiască sufletele noastre.”

*

https://doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantului-ierarh-nicolae-arhiepiscopul-de-mira-lichiei

https://www.facebook.com/trinitastv/videos/1574309486260184

*

Sfântul Antim Ivireanul ne-a lăsat două cuvinte de învățătură rostite la praznicul Sfântului Nicolae, față de care avea mare evlavie, de la el învățând iubirea pentru cei săraci, necăjiți și asupriți. Pe locul bisericuței de lemn cu hramul Sfântul Nicolae, situată în mahalaua popii lui Ivașco, Sfântul Antim avea să ridice în București, între anii 1713-1715, biserica mare a Mănăstirii Tuturor Sfinților.

Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfântul Nicolae

– I –

Pentru căci iaste omul făcut de Dumnezeu, îndoit, de suflet cuvântătoriu şi de trup simţitoriu are şi bunătăţi îndoite; sufleteşti şi trupeşti. Şi sânt bunătăţile céle sufleteşti 4: vitejiia, înţelepciunea, dreptatea şi curăţeniia. Bunătăţile céle trupeşti încă sunt 4: tăriia, întregimea, fromoséţia şi sănătatea. Şi dintr-acéste bunătăţ ale sufletului şi ale trupului nasc alte 4 bunătăţi de obşte: credinţa, nădejdia, dragostea şi smereniia.

Deci, pe acéste patru bunătăţ ca pe 4 temelii nemişcate, voiu să-mi întemeez vorba ce voiu să fac astăzi, cu ajutorul lui Dumnezeu, înaintea dragostii voastre. Ce întâi voiu să vă spuiu, foarte pe scurt, a fieştecăriia bunătate, putérea şi lucrarea ce are, pentru ca să se priceapă mai lesne célia ce voiu să grăesc, apoi vom întinde vorba înainte, de vom zice, după putinţă, câte va aduce ceasul şi ne va lumina Dumnezeu, de la carele cérem şi ajutor. Ci vă pohtesc să ascultaţi cu dragoste, ca să aveţi şi plată de la Dumnezeu.

„Credinţa, după cum zice fericitul Pavel la 11 capete cătră evrei, iaste fiinţa celor nădăjduite şi lucrurilor celor ce nu să văd dovediri şi fără de credinţă nu iaste cu putinţă nimeni să fie plăcut înaintea lui Dumnezeu, nici să se apropie de El.”. Şi, pentru ca să vă încredinţaţi cum că iaste cuvântul acesta adevărat, ascultaţi de vedeţi că zice Hristos cătră apostoli la 16 capete ale lui Marcu: „Mérgeţi în toată lumea, propoveduiţi Evangheliia la toată zidirea şi cela ce va créde şi să va boteza, să va spăsi; iar cel ce nu va créde, să va osândi.”.

Predică la Duminica a IX-a după Rusalii – Umblarea pe mare și potolirea furtunii

Predica din 18.08.2019

Troparul înainteprăznuirii Adormirii Maicii Domnului și predica din 14.08.2011

*

„Îndrăzniţi! Eu sunt! Nu vă temeţi!”

Cu aceste cuvinte Mântuitorul Iisus Hristos i-a îmbărbătat pe ucenicii Săi care se clătinau, în corabie fiind pe mare, încurajându-i şi încredinţându-i de prezenţa Lui împreună cu ei. Dar aceste cuvinte ni le rosteşte Domnul şi nouă şi tuturor credincioşilor, atunci când suntem încercaţi de valurile şi vânturile mării vieţii noastre, de încercările, de tulburările şi, totodată, am putea zice, de examenele credinţei noastre.

Potrivit relatărilor evanghelice, Mântuitorul, după ce a hrănit mulţimile în pustia de lângă Capernaum (cinci mii de bărbaţi şi încă poate mai multe mii de femei şi copii), și după ce ucenicii Lui au strâns firimiturile rămase, i-a silit pe aceştia să se urce în corabie şi să traverseze Marea Galileii, ca să ajungă în cetatea Betsaidei. Apoi, Iisus, după ce i-a binecuvântat pe oameni şi i-a trimis la casele lor, S-a urcat în munte singur, ca să Se roage. Domnul ne învaţă şi pe noi ca la finalul oricărei fapte bune sau lucrări reuşite şi binecuvântate de Dumnezeu să aducem mulţumire Lui, Celui ce ne-a ajutat să o împlinim, în singurătate și liniște. Domnul Hristos S-a retras, așadar, și S-a adâncit în rugăciunea pentru întreaga lume. Trebuie să menţionăm că, de fapt, starea firească de rugăciune euharistică (mulțumitoare) este starea cea mai înaltă şi, totodată, care-i oferă omului demnitatea de făptură logică și dialogică, zidită de Dumnezeu după chipul Lui, dornică de viața, comuniunea și fericirea Lui veșnice, de asemănarea cu El. Iar pe Apostoli i-a silit să plece repede cu corabia, ca să se ferească de slava deșartă, de „vedetismul” binefăcătorilor care caută aprecierea/aplauzele oamenilor şi i-a trimis departe, pe ţărmul celălalt, El pregătindu-le în ascuns un alt examen al credinței și al iscusinței lor. Pentru că, oricum, nu ei erau autorii minunii înmulțirii pâinilor și săturării mulțimilor, deși au participat la săvârșirea ei…

Predică la Duminica a VIII-a după Rusalii (Înmulţirea pâinilor)