Prof. Vasile Astărăstoae – Vaccinarea obligatorie anti-COVID-19. O perspectivă etică

…Coerciția prin măsuri restrictive împotriva nevaccinaților și favoruri pentru vaccinați în condițiile în care se afirmă că „vaccinarea este voluntară” constituie un comportament discriminator. Implementarea vaccinării arată clar că nu este o alegere personală, ci mai degrabă o conveniență socială – ceva așteptat de la un membru al unei populații, similar plății impozitelor (Giubilini, 2020). Măsurile se adresează, în general, celor care ezită față de vaccin, mai degrabă decât celor care se opun ferm vaccinării (Pierik, 2018). Prin generarea unei norme sociale de vaccinare, făcând refuzul vaccinului costisitor sau incomod și oferind asigurări că și alții își aduc contribuția, se speră a îmbunătăți ratele de utilizare a vaccinurilor.

Utilizarea coerciției și stimulentelor pentru a stimula vaccinarea pare cu atât mai bizară cu cât s-a constatat că vaccinații transmit virusul SARS CoV-2 și se pot îmbolnăvi. Ultimele cercetări chiar sugerează că vaccinații sunt mai vulnerabili la varianta Omicron decât nevaccinații…

Articolul integral aici: https://astarastoae.wordpress.com/2022/01/31/vaccinarea-obligatorie-anti-covid-19-o-perspectiva-etica/.

Cursul 49 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască – 21.01.2022 (profesorul Vasile Astărăstoae)

Invitatul special este profesorul doctor Vasile Astărăstoae, medic legist român, fost președinte al Colegiului Medicilor din România și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Vom avea o dezbatere despre situația la zi a pandemiei, o perspectivă bioetică asupra campaniei de inoculare a copiilor, efectele inoculării, boala anului 2021 și pașaportul sanitar.

Prof. Vasile Astărăstoae – Medicină și Creștinism

Medicină și creștinism (I)

Medicină și creștinism (II)

Medicină și creștinism (III)

Medicină și creștinism (IV)

Medicină și creștinism (V)

Medicină și creștinism (VI)

Prof. Vasile Astărăstoae – „COVID-19 a fost atât de mediatizat pentru a se ascunde alte acțiuni”

Prof. Vasile Astărăstoae – „Copiii – populație vulnerabilă în cercetarea biomedicală”

Cercetarea pe subiecți umani se desfășoară în întreaga lume de aproape două secole. Acest domeniu a atrast în mod deosebit atenția din perspectivă etică, fiind emise de-a lungul timpului convenții internaționale, dar și reglementări națonale cu privire la modalitatea de desfășurare a cercetării. Evenimentele de tristă amintire ale celui de-al Doilea Război Mondial au fost cele care au servit drept imbold pentru lansarea unor importante reglementări și standarde pentru desfășurarea cercetărilor. În urma procesului medicilor naziști, a fost emis și semnat de către toate țările participante Codul de la Nuremberg – în scopul evitării abuzurilor și protejării participanților. Iată câteva principii:

a. Medicul sau cercetătorul au datoria supremă de a proteja viața și sănătatea pacienților sau subiecților.

b. Cercetarea pe subiecți umani trebuie să fie guvernată de principiile eticii medicale și de regulile practicii și teoriei medicale.

c. Subiecții pot fi incluși într-o cercetare numai după ce aceștia și-au exprimat consimțământul liber și informat. O atenție specială trebuie acordată în cazul în care subiecții unei cercetări sunt persoane minore, iar cercetările, care implică riscuri pentru aceștia, sunt interzise.

d. Este incompatibilă cu principiile eticii medicale exploatarea lipsurilor sociale.

Prof. Vasile Astărăstoae – Vaccinarea anti COVID-19 – între optimism și reticență

În aceste zile, agenda publică, paradoxal, nu esta acoperită de campania electorală, ci de problema vaccinului anti-COVID. Anunțul făcut de trei firme, privind punerea pe piață, probabil, în decembrie, a unui vaccin a împărțit lumea între optimism exagerat și reticență.

Optimismul este manifestat mai ales de cei care au gestionat pandemia, adică de clasa politică. Este și normal, deoarece s-a constatat că lumea traumatizată de mesajele apocaliptice și confruntată cu efectele unei crize medicale și social-economice a devenit tot mai refractară la măsurile (ineficiente) introduse. Era momentul să se transmită și un mesaj optimism. Cu ochii pe sondajele de opinie, politicienii s-au repezit să îmbrățișeze teza că avem un vaccin eficient și că apare „o luminiță în depărtare”. Același optimism debordant l-am văzut și la o serie de medici, trompete pe sticla televizoarelor, care, după ce ne-au prezentat o imagine înfiorătoare a pandemiei, acum propovăduiesc vaccinul ca un panaceu pentru COVID-19, deși nu știu nimic despre el.

Cu toate acestea, o asemenea viziune nu este împărtășită de un număr important de persoane. O parte a medicilor și a populației este reticentă și, mai mult, nu dorește să se vaccineze. În discuții avute într-un un grup multinațional (pe zoom), din care fac parte și persoane cu expertiză în domeniul cercetării farmaceutice (de exemplu, un profesor la o facultate de farmacie din Elveția, care lucrează în cercetare de 35 de ani la o mare companie farmaceutică), am încercat să vedem de ce există această reticență.

Sintetizând, iată câteva elemente:

1. Firmele producătoare ale vaccinului nu au niciun fel de experiență si expertiză în acest domeniu. Moderna este un start-up, care a profitat de această oportunitate (cererea de vaccin). Pfizer/BioNTech și AstraZeneca nu au mai produs vaccinuri până-n prezent. Cu alte cuvinte, s-au calificat rapid și asta ridică un semn de întrebare.
2. În afara unor comunicate vagi, rezultatele nu au fost supuse analizei în lumea științifică. Ni se comunică că este o nouă tehnologie de biologie moleculară, utilizată pentru prima oară în domeniul producerii vaccinului, dar nu ni se comunică efectele secundare, indicațiile/contraindicațiile, iar eficiența vaccinului a crescut de la o zi la alta precum aluatul la dospit (în decurs de o săptămână de la 85% la 95%).
3. În producerea unui vaccin, există anumite faze,care au un anumit interval de timp și un anumit număr de voluntari pe care se testează. Aceste faze, în primul rând, evaluează toxicitatea, apoi, dozele terapeutice și în final, eficiența și efectele secundare. Calculând la minimum, apare imposibil ca să fie parcurse toate fazele într-un interval de 8 – 9 luni. Este adevărat că, într-un comunicat, firma Pfizer a anunțat că faza 2 și faza 3 s-au desfășurat concomitent, dar acest lucru nu este recomandat, mai ales la un vaccin nou.
4. Deoarece este o tehnologie nouă, studiul clinic este un studiu de cercetare pe subiecți umani și trebuie să îndeplinească anumite cerințe științifice și etice, ceea ce crește timpul de elaborare a concluziilor.
5. Este singurul vaccin la care temperatura de păstrare este -78 – -80 de grade. S-a comunicat că, dacă nu este păstrat la o asemenea temperatură, vaccinul se inactivează. Nu s-a spus ce se întâmplă dacă un vaccin inactivat este injectat unei persoane. Dacă nu ar avea niciun efect, ar fi doar o problemă de eficiență. Dar s-ar putea ca, dată fiind tehnologia genetică utilizată cu ARN-pur, vaccinul inactivat să producă efecte secundare importante. Nu știm dacă acest lucru a fost studiat.
6. În lume, există patru mari corporații, care au obiect de activitate exclusiv producerea de vaccin. Din momentul aparției pandemiei, acele corporații (cu un personal cu vastă expertiză și experiență în domeniu) au anunțat că lucrează la un vaccin. Până-n prezent, nu au anunțat punerea pe piață a unui vaccin anti-COVID. Lucrul acesta ține de credibilitate și încredere: dacă aceste firme ar pune pe piață un vaccin insuficient studiat și acesta s-ar dovedi ineficient sau cu efecte secundare majore, ar intra rapid în faliment. Pentru Pfizer sau AstraZeneca nu există acest risc. Dacă ar da faliment divizia nou înființată de vaccinuri, ele vor rămâne pe piață prin celelalte produse medicamentoase pe care le comercializează. Un lucru, care atrage atenția asupra eticii, este faptul că în momentul în care Pfizer a anunțat noul vaccin și acțiunile la bursă au crescut la un nivel record, CEO-ul Pfizer și-a vândut acțiunile.
7. Un grad de incertitudine și de neliniște îl provoacă și faptul că firmele au încheiat acorduri de imunitate cu guvernele statelor cărora le vor livra vaccinul. Cu alte cuvinte, firmele nu vor fi responsabile de eficiența și efectele secundare ale vaccinului. Se transferă responsabilitatea către guverne, care vor plăti din banii contribuabililor daunele provocate terțiilor.

Reticența se manifestă inclusiv în mediile financiare. În ziarele financiare (inclusiv, Financial Times), consultanții declară acțiunile firmelor care au anunțat punerea pe piață a vaccinului, ca investiții foarte riscante. Există stegulețe roșii (vorba prietenului meu) la fel de numeroase ca cele din Piața Kremlinului la manifestările dedicate revoluției bolșevice în timpurile URSS-ului.

În aceste condiții, optimismul entuziast este nejustificat și par premature măsurile luate de guverne, precum și fondurile alocate pentru vaccinarea anti-COVID.

Este posibil ca la presiuni politice, organismele de autorizare, în speță FDA sau EMA, prin proceduri accelerate, să acorde avizul de punere pe piață cu anumite restricții sau fără. Este posibil ca rezultatele cercetării să fie puse integral la dispoziția acestor organisme și atunci vom ști mai mult. Dar în acest moment, nu avem decât o acțiune de PR și marketing și nu avem niciun fel de date cu privire la structura vaccinului, indicațiile vaccinului, contraindicațiile vaccinului, accidente și incidente, efecte secundare etc. Ce este grav este faptul că dacă vaccinul se va dovedi ineficient sau periculos aceste constatări vor fi extinse asupra tuturor vaccinurilor și mișcarea anti-vax va căpăta o credibilitate crescută. Vaccinuri, care, în decursul timpului, s-au dovedit, la un raport risc-beneficiu, prețioase (cum ar fi de exemplu, vaccinul anti-polio sau anti difteric) vor fi refuzate de majoritatea populației.

În concluzie, reticența este justificată și eu personal voi asculta de îndemnul președintelui Johannis și voi fi precaut ca sa nu fiu catalogat drept prost.

P.S.1: Pentru progresiștii neo-marxiști, care înțeleg mai greu, le repet poziția mea: sunt pro-vaccinare, cu evaluare riscurilor și a beneficiilor fiecărui vaccin în parte și împotriva vaccinării obligatorii. Numai astfel se respectă autonomia persoanei și libertățile cetățenești.

P.S.2: În lipsa unor argumente științifice, tot felul de diletanți folosesc insulta și injuria, justificându-se că au spirit pamfletar. Pentru a scrie pamflete trebuie să ai talent, ceea ce nu este valabil în cazul lor. Atacul grobian al diletantului Cristian Tudor Popescu împotriva prof. dr. Monica Pop, într-un domeniu în care CTP nu are cunoștințe minimale, este un exemplu.

Sursa: https://astarastoae.wordpress.com/2020/11/23/vaccinarea-anti-covid-19-intre-optimism-si-reticenta/

Prof. Vasile Astărăstoae – Dialog cu M. Tucă – 15.10.2020