Cuvinte din Pateric – Avva Ammona


Zis-a avva Ammona: patrusprezece ani am facut in schit, rugandu-ma lui Dumnezeu noaptea si ziua, ca sa-mi daruiasca sa biruiesc mania.

Povestit-a unul din parinti ca era la chilii un batran ostenitor purtand rogojina si mergand, s-a dus la avva Ammona. Si l-a vazut pe el batranul purtand rogojina si i-a zis lui : aceasta nimic nu te foloseste. Si l-a intrebat pe el batranul, zicand : trei ganduri ma supara : sau sa merg in pustietati, sau sa ma duc in strainatate, unde nimeni nu ma cunoaste, sau sa ma inchid in chilie si cu nimeni sa nu ma intalnesc, mancand dupa doua ore. Zis-a avva Ammona lui: nici una dintr-acestea trei nu-ti este de folos sa faci; ci mai vartos sezi in chilia ta si mananca putin in fiecare zi si ai totdeauna cuvantul vamesului in inima ta. Si asa poti sa te mantuiesti.

Acestui avva Ammona i-a proorocit avva Antonie, zicand : o sa sporesti intru frica lui Dumnezeu. Si scotandu-l afara din chilie, i-a aratat o piatra si i-a zis : ocareste piatra aceasta si o bate. Iar el a facut asa. Si i-a zis avva Antonie: nu cumva a grait piatra? Iar el a zis : nu. Si i-a zis iarasi avva Antonie: asa si tu, o sa ajungi aceasta masura. Ceea ce s-a si facut, caci a sporit avva Ammona atata, incat din multa bunatate nu mai cunostea ce este rautatea. Si asa facandu-se el episcop, au adus la el o fecioara avand in pantece si i-au zis lui: cutare au facut lucrul acesta, da-le for canon, adica pedeapsa pentru pacat ! Iar el, facand semnul crucii pe pantecele ei, a poruncit sa i se dea sase perechi de cearsafuri, zicand : nu cumva mergand, sa nasca si va muri, sau ea sau pruncul si nu va afla cele de ingropare ? Iar parasii ei i-au zis lui: de ce ai facut aceasta? Da-le canon ! Iar el a zis lor: vedeti, fratilor, ca aproape este de moarte si ce pot eu sa fac? Si a slobozit-o pe ea si n-a indraznit batranul sa osandeasca pe nimeni.

A venit odata avva Ammona sa guste ceva intr-un loc si era acolo unul care avea nume rau. Si s-a intamplat de a venit o femeie si a intrat in chilia fratelui celui ce avea nume rau. Deci, afland cei ce locuiau in locul acela s-au tulburat si s-au adunat ca sa-i goneasca pe el din chilie. Si cunoscand ca episcopul Ammona este in locul acela, venind l-au rugat sa mearga impreuna cu dansii. Si intelegand fratele, luand femeia, a ascuns-o intr-un chiup mare. Si pana sa vina norodul, a vazut avva Ammona ceea ce se facuse si pentru Dumnezeu a acoperit lucrul. Si intrand, a sezut deasupra chiupului si a poruncit sa se caute toata chilia. Deci, dupa ce au cautat si nu au aflat pe femeie, a zis avva Ammona: ce este aceasta ? Dumnezeu sa va ierte ! Si rugandu-se, a facut pe toti sa se duca si apucand de mana pe frate, i-a zis: ia aminte de tine, frate ! Si aceasta zicand, s-a dus.

9 gânduri despre „Cuvinte din Pateric – Avva Ammona

  1. M.

    Povestea cu batranul ostenitor care isi purta rogojina imi aminteste de un caz din Pateric(pe care nu-l am acum la indemana, dar o sa revin…)
    Sunt multi care cred ca a parasi lumea fizic inseamna neaparat ca se si mantuiesc. Ei nici nu doresc sa afle care este voia lui Dumnezeu in ceea ce ii priveste, alimentandu-si mai mult orgoliul.
    Avem in prezent de a face cu o „translatare” a teritoriului desertului in mijlocul lumii. Aici este pustiul, iar lupta se da in inima noastra.

    “Manastire poate fi si casa ta, numai sa vrei. Nu e cu nimic diferita de o manastire. Este de-ajuns sa faci ce-ti spun. Nu locul face manastirea, ci felul in care vietuiesti. Du-te acum, roaga-te si fii rabdator in toate”. (Porfirie Bairaktaris)

    Apreciază

    Răspunde
    1. Lumina lina

      “Manastire poate fi si casa ta, numai sa vrei. Nu e cu nimic diferita de o manastire. Este de-ajuns sa faci ce-ti spun. Nu locul face manastirea, ci felul in care vietuiesti. Du-te acum, roaga-te si fii rabdator in toate”. (Porfirie Bairaktaris)

      Ce frumos! Ma emotioneaza deosebit ce spune parintele Porfirie. Este un indemn pentru cei „din lume” care, din pricina conjuncturii (familie, neputinte…) nu ajung in manastire dar, traind (cumva) in preajma calugarilor isi doresc o viata asemanatoare.

      Imi amintesc ca, acum ani buni, la ultima sa vizita la Bucuresti – cu prilejul Serilor filocalice – intrebat fiind (parintele Rafail Noica) daca un om „din lume” poate duce o viata calugareasca, a raspuns:
      – Unde nu da Domnul, sa avem „in lume” cat mai multi oameni de acest fel! Desigur, cate cai, tot atatea posibilitati.

      Eu m-am bucurat mult – atat pentru persoana care a pus intrebarea -dar, in special pentru cei ce reusesc sa duca o astfel de vietuire.

      Cred – insa – cu strasnicie – ca acest fel de vietuire nu o poti duce decat urmand sfatul duhovnicului „DU-TE ACUM, ROAGA-TE SI FII RABDATOR IN TOATE”. Ca nu numai parintele Porfirie o spune.
      Mie mi-o spune duhovnicul – mereu. Eu aud, dar…”uit”.

      Fie, Doamne, Mila Ta spre noi!

      Apreciază

      Răspunde
    2. Lumina lina

      Domnule(a) M., spuneti:

      „Sunt multi care cred ca a parasi lumea fizic inseamna neaparat ca se si mantuiesc. Ei nici nu doresc sa afle care este voia lui Dumnezeu in ceea ce ii priveste, alimentandu-si mai mult orgoliul.”

      Dau – mai jos – niste „puncte de vedere” care contrazic cele spuse de dvs.

      „Sa nu te gindesti vreodata sa fericesti pe mirean mai mult decit pe monah, ca pe unul care are femeie si copii si e bucuros ca face bine altora, ca da din belsug milostenie… Si chiar daca, fiind calugar, esti foarte pacatos, necazul si reaua patimire a sufletului tau sunt mai de cinste la Dumnezeu decit virtutea covirsitoare a mireanului”.
      (Sfantul Ioan Carpatiul – sec.VII)

      Consideratiile lui privind virtutile calugarului si ale crestinului casatorit sunt proprii intregii literaturi monastice, rasariteana sau apuseana, veche sau mai noua.

      “Modul de viata calugaresc” – dupa cum marturiseste, simplu Patericul – “este superior celui al omului din lume”.

      Sf. Isaac Sirul si Sf. Teodor Studitul se indoiesc ca harul contemplatiei si al vederii lui Dumnezeu sunt posibile pentru cei care traiesc in lume.

      Convertirea la monahism a Sfintului Arsenie, inregistrata in Pateric, ridica aceeasi intrebare. Cind Avva Arsenie era inca in palatele imparatesti, s-a rugat lui Dumnezeu, zicind: “Doamne, indrepteaza-ma, ca sa stiu cum ma voi mintui”. Si i-a venit lui un glas zicindu-i: “Arsenie, fugi de oameni si te vei mintui !”

      Apreciază

      Răspunde
  2. ellaina

    Multumim parintelui Mihail, chiar aveam nevoie de aceste cuvinte. Intradevar greu se vindeca omul de patimile interioare.

    @M: Daca parasim lumea fizic numai pt ca o uram si credem ca ne gasim linistea in izolare, atunici degeaba o facem, daca insa o parasim traind ca Sf Apostol Pavel ce se numeste pe sine „sclavul lui Hristos” si ca el nu mai traieste pt sine… este altceva.
    A face manastire din casa nostra o vad ca pe o purunca Dumnezeasca, daca vrem sa ne numim crestini, insa eu una traind in lume am intalnit f putine astfel de manastiri in casele crestinilor (iertati-ma), de aceea cred ca Sf Manastiri raman reperul notru de spiritualitate si odihna sufleteasa intr-o lume din ce in ce mai departata de poruncile Divine.

    Apreciază

    Răspunde
  3. M.

    Lupta duhovniceasca nu trebuie sa fie privita ca fiind altfel in manastire sau departe de lume, atasata de un anumit loc. Trebuie sa il avem ca model pe Hristos, care nu a ignorat relatiile cu ceilalti, ci a fost impacat cu toata lumea.

    Parasirea lumii presupune ca in singuratate si liniste, prin rugaciune si post un om poate intra in adancurile inimii sale. Nu putem sa ne sustragem din lume fiind in lume? De ce sa fie lumea o piedica? Dimpotriva, cu cat atractia ei este mai mare si lupta mai apriga, si izbanda este pe masura.

    • Nu toti din lume se prăpădesc, nici toti din mănăstire se mântuiesc.
    • Unii dintre călugări nu sunt călugări, ci cuiere de haine călugăresti.
    • De vrei să te faci călugăr, fă-te ca focul!
    • Călugăria slăbeste in suflete slabe si se întăreste in suflete mari.
    • Lepădarea de lume e o convingere, pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stand, precum poti să n-o ai in mijlocul pustiei petrecând.
    (Arsenie Boca)

    Apreciază

    Răspunde
    1. Lumina lina

      Parintele Arsenie Boca nu cred ca poate fi un reper. Lucrarea sa mi se pare mai mult magica, decat smerita.

      Yoghinii autohtoni (si nu numai) il considera „un Serafim de Sarov al României”.

      Apare ca reper pe site-ul yoga esoteric (initiat si…poate inca intretinut de Gregorian Bivolaru):
      http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=4927

      Sa ma ierte bunul Dumnezeu daca am judecat – fara de socoteala – pe un slujitor al Sfantului Sau Altar!

      Apreciază

      Răspunde
  4. Doina

    @Lumina lina
    Dumnezeu sa te ierte, caci asta ai facut, ai judect un sfant. Daca maine pe site-ul lui bivolaru apar lucrari ale Sfintilor Parinti, ce faci, te lepezi si de ei? Cred ca nu. Ecumenistii il revendica pe printele Staniloaie. Ce crezi, au dreptate? Cu adevarat, periculoase vremuri, chiar si pentru cei alesi.

    Apreciază

    Răspunde
    1. Lumina lina

      Este parerea mea – si nu mi-o poate schimba nimeni. Daca vrei – am si alte argumente – dar nu cred ca este cazul sa ma angajez intr-un duel cu persoane ce cinstesc cu mai multa „evlavie” parinti precum Arsenie, Ilarion (Argatu), „taica” Visarion (Iugulescu) s. a….decat Sfintele icoane reprezentand pe Maica Domnului sau pe adevaratii Sfinti – canonizati de Sfanta Biserica – dupa acel riguros „proces” de cercetare.

      Mai bine lasam in seama Domnului – inclusiv pe cei amatori de miracole – venite mai ales….de dincolo…

      Mi-am facut mea culpa la sfarsitul postarii (respective) – tocmai de aceea chiar ca nu inteleg interventia ta.

      Doamne ajuta!

      Apreciază

      Răspunde
  5. Ana

    Si eu am auzit tot felul de discutii despre parintele Arsenie Boca. Cred insa ca se cauta ponegrirea multor sfinti. Vedeti cat de drag ne este sfantul Stefan cel Mare si totusi, stiti cati ani a fost ponegrit. Cred ca acelasi lucru se incearca si cu parintele Arsenie Boca.

    Iarasi nu cred ca e ceva rau cu p Ilarion Argatu. Maica Ecaterina a avut mult ajutor tocmai prin el, si nu am auzit pana azi sa revendice. Am citit si eu ceva din scrierile lui si am avut ceva retineri.

    Cred insa ca sunt si ispitele noastre.

    Parinte Mihail, poate ne puteti ajuta cu un cuvant despre parintii de mai sus.

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.